Top
Preloader

Europa, noul laborator pentru recunoașterea facială

Europa, noul laborator pentru recunoașterea facială

Zece state UE au implementat deja sisteme de recunoaștere facială, iar alte opt se pregătesc să o facă
Europa, noul laborator pentru recunoașterea facială
07 Iul. 7:40 p.m

În conversațiile despre recunoașterea facială, Europa este absentă. Sistemele care pot identifica pe oricine în câteva secunde sunt văzute ca prelungiri ale Partidului Comunist al Chinei sau ale statelor aflate sub același cer ideologic. Însă și democrațiile mature devin interesate.

Anul trecut, la carnavalul de la Nisa, focurile de artificii și paradele au fost urmărite de mii de turiști, iar aceștia au fost urmăriți de mii de camere. Timp de două zile, fețele celor prezenți au fost scanate și confruntate cu imaginile dintr-o bază de date în ceea ce avea să devină primul proiect de recunoaștere facială derulat în Franța și ciorna unui nou sistem.

La scurt timp, camerele cu recunoaștere facială au fost instalate la intrarea într-un liceu local, în ciuda protestelor părinților, profesorilor și activiștilor. Sistemul, oferit gratuit de compania americană Cisco, a fost între timp pus pe pauză de către autoritatea franceză pentru protecția datelor personale.

Nisa nu este singurul loc unde se testează limitele legii. În zece țări ale Uniunii Europene sunt deja în funcțiune sisteme de recunoaștere facială fie la nivel de programe-pilot, fie la o amploare mai mare. 

În Irlanda, sistemul de recunoaștere facială este folosit pentru a-i depista pe cei care solicită ajutoare sociale sub o identitate falsă. În Cehia, Austria și Olanda tehnologia este utilizată pentru depistarea infractorilor, în vreme ce în Marea Britanie, Germania și Italia sunt în derulare proiecte pentru identificarea în timp real a tuturor oamenilor de pe stradă. De-a lungul spectrului, legislația este lacunară și aproximativă.

Comisia Europeană intenționa să blocheze utilizarea sistemelor de recunoaștere facială până când construiește un cadru legal solid care să împace nevoia de securitate cu dreptul la viață privată. 

În draftul Cărții Albe în domeniul inteligenţei artificiale, scurs în presă luna trecută, se sublinia că tehnologiile de recunoaștere facială ar trebui interzise pe o perioadă de 3-5 ani, timp în care să fie dezvoltată o metodologie pentru evaluarea impactului, precum și un set de măsuri de gestionare a riscurilor.

Interdicția, în schimb, a dispărut complet în versiunea finală a documentului, în care se cere doar o „dezbatere europeană amplă” pe tema recunoașterii faciale. Însuși termenul „recunoaștere facială” apare de numai patru ori în cele 26 de pagini, din care trei mențiuni sunt în notele de subsol.

Un analist citat de BBC spune că non-acțiunea Uniunii Europene legalizează supravegherea în masă, în vreme ce alții remarcă faptul că grupul de experți format de Comisia Europeană pentru elaborarea recomandărilor din domeniul inteligenței artificială a fost „capturat de industrie„. 

Într-un raport privind utilizarea recunoașterii faciale de către forțele de ordine, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene notează că „dată fiind noutatea tehnologiei și lipsa experienței și studiilor detaliate în ceea ce privește impactul tehnologiilor de recunoaștere facială, trebuie luate în considerare multe aspecte înainte de a implementa un astfel de sistem”.

Pe lângă cele zece țări europene în care există deja programe de recunoaștere facială, alte opt, printre care și România, și-au propus să lanseze proiecte de acest tip în următorii ani.

Statele Unite acuză China de genocid

"Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii"
19 Ian. 5:21 p.m
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto

Administraţia americană acuză China că a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii asupra etnicilor uiguri din regiunea vestică Xinjiang. 

„Republica Populară Chineză, sub conducerea Partidului Comunist, a comis acte de genocid împotriva uigurilor majoritar musulmani şi asupra altor grupuri etnice şi religioase din Xinjiang”, transmite Departamentul de Stat de la Washington printr-un comunicat postat pe website-ul instituției. 

Încă din martie 2017, autorităţile din China au comis „acte de detenţie arbitrară şi alte acţiuni severe de lipsire de libertate împotriva a peste un milion de civili, sterilizări forțate, tortura unui număr mare dintre cei reținuți arbitrar, munca forțată și impunerea unor restricții draconice asupra libertății religioase, a libertății de exprimare și a libertății de mișcare”, a acuzat Secretarul de Stat american în funcţie Mike Pompeo.

„Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii”, a adăugat Pompeo.

ONU și mai multe organizații pentru drepturile omului au avertizat în trecut că un milion de etnici uiguri sunt închiși în lagăre de reeducare, unde sunt supuși la tortură și muncă silnică. 

Autoritățile de la Beijing s-au apărat spunând că oamenii vin acolo voluntar, iar lagărele sunt „centre de formare profesională”.

Potrivit comunicărilor oficiale, China luptă împotriva „celor trei forțe malefice” ale separatismului, terorismului și extremismului în regiunea Xinjiang, unde trăiesc 11 milioane de uiguri majoritar musulmani.

Acuzațiile de genocid și crime împotriva umanității apar după ce Beijingul a dus, timp de mai multe decenii, o politică de colonizare cu etnici chinezi han în regiunile populate de musulmani. 

Prin mutarea sistematică a familiilor han în regiunea vestică Xinjiang, ponderea etnicilor uiguri a scăzut, între 1945 și 2008, de la 82% la 46%, în timp ce ponderea etnicilor han a crescut de la 6% la 39%.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite

Sute de militari ai Gărzii Naționale au asigurat paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat pentru punerea sub acuzare a lui Donald Trump
Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
14 Ian. 12:31 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

Sute de militari ai Gărzii Naționale au fost detașați la Washington pentru a asigura paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat, miercuri seară, punerea sub acuzare a preşedintelui în exerciţiu Donald Trump. Cu 231 de voturi pentru și 197 împotrivă, membrii Camerei Reprezentanților au aprobat inculparea republicanului pentru „instigare la insurecție”. 

Decizia vine la o săptămână după asaltul susținătorilor săi asupra Capitoliului, în urma căruia și-au pierdut viața patru protestatari și un ofițer de poliție. FBI și reprezentanţii Poliţiei Capitoliului au atras atenţia asupra unor noi proteste armate care ar putea avea loc în aceste zile.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Ca parte a măsurilor de securitate, Capitoliul american a fost împrejmuit cu un gard metalic de doi metri înălțime, au fost montate bariere de trecere și detectoare de metale. În clădirea care stă în centrul democrației americane, soldații Gărzii Naționale au fost echipați cu arme letale, scuturi și măști de gaze.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

În timpul gărzii de 24 de ore, militarii aflați în pauză de odihnă au dormit înarmați pe holurile clădirii. Observatorii au surprins soldații întinși pe podelele Capitoliului, alături de grămezi de scuturi și șiruri de puști sprijinite de pereţi.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Imaginile cu militari înarmați în clădirea Capitoliului apar la o săptămână de la scena haosului din timpul insurecției, când susținătorii președintelui în funcție au vandalizat mai multe încăperi, în timp ce congresmenii se baricadau în birouri sau încercau să părăsească clădirea.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Într-un mesaj video publicat ieri pe profilul de Twitter al Casei Albe, Donald Trump spune că: „Violența în masă contrazice orice credință a mea și tot ceea ce reprezintă mișcarea noastră. Niciunul dintre adevăraţii mei susținători nu ar putea fi de acord cu violenţa politică.” 

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Pe 20 ianuarie, Garda Națională va detașa cel puțin 20.000 de soldați la Washington, la inaugurare președintelui ales Joe Biden. În 2016, într-un context mai puțin tensionat, circa 8.000 de militari au fost desfășurați la ceremonia de învestire a lui Donald Trump.

 

 

Vaccin împotriva democrației

Pandemia de coronavirus este folosită drept pretext pentru suspendarea Parlamentului și împiedicarea alegerilor anticipate în Malaezia
Vaccin împotriva democrației
13 Ian. 4:52 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

În Ungaria, pandemia de coronavirus i-a oferit, anul trecut, lui Viktor Orban posibilitatea de a guverna singur, prin ordonanțe de urgență. În Hong Kong, sub pretextul riscului de îmbolnăvire, alegerile parlamentare au fost amânate cu un an. Acum, criza COVID-19 este folosită ca scuză pentru a pune pe pauza democrația în Malaezia. 

Regele țării, Al-Sultan Abdullah, a declarat stare națională de urgență, pentru prima dată în ultimii 52 de ani, suspendând astfel activitatea Parlamentului. Guvernul va putea legifera fără aprobarea Legislativului, iar până la 1 august, nu vor putea fi organizate alegeri. 

Decizia vine la solicitarea primului ministru într-un moment în care opozanții cer demisia sa și organizarea de alegeri anticipate. Mandatul lui Muhyiddin Yassin în fruntea Guvernului este contestat de liderul opoziţiei Anwar Ibrahim, dar și de mai mulți parlamentari ai coaliției aflate la putere.

Premierul Muhyiddin Yassin a solicitat decretarea stării de urgență și la sfârșitul anului trecut, însă propunerea sa a fost respinsă

Instaurarea stării de urgență îi oferă administrației sale mai multă putere în gestionarea crizei COVID-19, inclusiv asupra operațiunilor spitalelor private. De asemenea, Guvernul va putea apela la poliție și armată pentru a oferi asistență în aplicarea măsurilor de sănătate publică.

Primul ministru a declarat că starea de urgență „nu este o lovitură militară de stat” și că această perioadă va fi una de calm și stabilitate. 

„Numărul de infectări continuă să crească și nu există semne că vor scădea în viitorul apropiat”, a spus Muhyiddin într-o conferință de presă televizată. „Prin urmare, guvernul are nevoie de anumite puteri pentru a se asigura că virusul poate fi combătut în mod eficient iar sistemul sanitar nu este paralizat.”

Malaezia, o țară cu peste 31 de milioane de locuitori, a înregistrat ieri 3.309 noi infectări – maximul atins de la începutul pandemiei. Dintre bolnavii spitalizați, 190 se aflau la terapie intensivă, iar 83 erau intubați.

Politicienii din opoziție sunt de părere că, datorită măsurilor luate și a incompetenței Guvernului, primul ministru este responsabil pentru creșterea numărului de infectări, iar acum acesta se folosește de pandemie ca scuză pentru a rămâne la putere. 

„Văd această măsură ca fiind complet inutilă din perspectiva COVID-19”, a declarat specialista  în științe politice Bridget Welsh pentru agenția de știri Bloomberg. „Este o mișcare politică pentru conservarea puterii.” 

Următoarele alegeri, potrivit premierului Muhyiddin Yassin, vor fi organizate după ce un comitet independent va declara sfârșitul pandemiei.