Top
Preloader

Societatea civilă, victima coronavirusului

Societatea civilă, victima coronavirusului

Dacă 2019 a fost anul protestelor, în 2020 criza de sănătate pune între paranteze corupția, proasta guvernare și spasmele de despotism
06 Apr. 5:29 p.m
Image sourceAndreea Alexandru | Mediafax Foto
Image sourceAndreea Alexandru | Mediafax Foto

Întreaga lume va petrece câteva luni în afara timpului. Un virus cât o zecime de micron redefinește rolul statului în viața cetățenilor și suspendă orice nemulțumire a acestora pe termen nedefinit. 

De la al Doilea Război Mondial până acum, relația cu statul nu a fost nicicând mai asimetrică. 2019, anul protestelor pe toate meridianele, s-a topit într-un 2020 al distanțării sociale, al unei crize de sănătate care pune între paranteze corupția, proasta guvernare și spasmele de despotism.

Cinci șefi de stat au fost răsturnați de torentul manifestațiilor de anul trecut, însă tot ce a rămas fără o concluzie atunci rămâne fără concluzie și acum. 

Uitare organizată

În Hong Kong, după mai bine de jumătate de an de proteste care au scos în unele zile aproape două milioane de oameni în stradă, presiunea politică dispare. Săptămâna trecută, un protest timid de câteva zeci de manifestanți a fost dispersat de poliție „pentru a evita răspândirea virusului în societate”.

O frică este înlocuită cu alta. Una ușor de speculat de autocrații aflați în căutarea unui motiv. 

În Algeria coronavirusul a pus capăt unui protest de 56 de săptămâni. Anul trecut, manifestanții l-au îndepărtat de la putere pe cel care ocupa de 20 de ani funcția de președinte al țării, însă protestele au continuat pentru a forța reformarea totală a sistemului politic. 

Acum, sub pretextul opririi pandemiei, noul președinte a interzis mișcările de stradă timp de mai bine de un an de zile. Termenul a fost decis când Algeria avea doar 60 de cazuri confirmate de coronavirus. 

Democrația la distanță

După un 2019 efervescent, criza Covid-19 pare a fi transformată în instrument de cultivare a obedienței. „Coronavirusul este un element de descurajare a protestelor și le poate oferi liderilor autoritari o perioadă calmă”, le-a explicat un specialist ONU jurnaliștilor de la Quartz

În unele locuri însă, civismul s-a adaptat. Brazilienii au început să protesteze împotriva președintelui Jair Bolsonaro de la balcon, bătând în oale și tigăi, în timp ce în Israel aproape 600.000 de oameni s-au alăturat unei demonstrații virtuale transmise live pe Facebook. Totuși, nici decibelii și nici like-urile nu au capacitatea de perturbare a unui protest fizic. 

Momentul oportun

După încheierea pandemiei, lumea se poate întoarce la mai puțină democrație. Dacă societatea civilă e paralizată, statul „salvator” își extinde puterile. În Israel telefoanele celor infectați cu coronavirus sunt monitorizate; în Ungaria, Viktor Orban guvernează țara prin decret pe termen nelimitat, iar în Rusia coronavirusul a servit drept pretext pentru popularizarea noilor sisteme de recunoaștere facială.

Două simptome ale crizei coronavirusului au putut fi observate în majoritatea țărilor afectate: lipsa testelor și prezența Armatei pe străzi – un amestec care poate transforma un moment de liniște într-unul în care se acumulează tensiune.

Statele Unite acuză China de genocid

"Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii"
19 Ian. 5:21 p.m
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto

Administraţia americană acuză China că a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii asupra etnicilor uiguri din regiunea vestică Xinjiang. 

„Republica Populară Chineză, sub conducerea Partidului Comunist, a comis acte de genocid împotriva uigurilor majoritar musulmani şi asupra altor grupuri etnice şi religioase din Xinjiang”, transmite Departamentul de Stat de la Washington printr-un comunicat postat pe website-ul instituției. 

Încă din martie 2017, autorităţile din China au comis „acte de detenţie arbitrară şi alte acţiuni severe de lipsire de libertate împotriva a peste un milion de civili, sterilizări forțate, tortura unui număr mare dintre cei reținuți arbitrar, munca forțată și impunerea unor restricții draconice asupra libertății religioase, a libertății de exprimare și a libertății de mișcare”, a acuzat Secretarul de Stat american în funcţie Mike Pompeo.

„Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii”, a adăugat Pompeo.

ONU și mai multe organizații pentru drepturile omului au avertizat în trecut că un milion de etnici uiguri sunt închiși în lagăre de reeducare, unde sunt supuși la tortură și muncă silnică. 

Autoritățile de la Beijing s-au apărat spunând că oamenii vin acolo voluntar, iar lagărele sunt „centre de formare profesională”.

Potrivit comunicărilor oficiale, China luptă împotriva „celor trei forțe malefice” ale separatismului, terorismului și extremismului în regiunea Xinjiang, unde trăiesc 11 milioane de uiguri majoritar musulmani.

Acuzațiile de genocid și crime împotriva umanității apar după ce Beijingul a dus, timp de mai multe decenii, o politică de colonizare cu etnici chinezi han în regiunile populate de musulmani. 

Prin mutarea sistematică a familiilor han în regiunea vestică Xinjiang, ponderea etnicilor uiguri a scăzut, între 1945 și 2008, de la 82% la 46%, în timp ce ponderea etnicilor han a crescut de la 6% la 39%.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite

Sute de militari ai Gărzii Naționale au asigurat paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat pentru punerea sub acuzare a lui Donald Trump
Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
14 Ian. 12:31 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

Sute de militari ai Gărzii Naționale au fost detașați la Washington pentru a asigura paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat, miercuri seară, punerea sub acuzare a preşedintelui în exerciţiu Donald Trump. Cu 231 de voturi pentru și 197 împotrivă, membrii Camerei Reprezentanților au aprobat inculparea republicanului pentru „instigare la insurecție”. 

Decizia vine la o săptămână după asaltul susținătorilor săi asupra Capitoliului, în urma căruia și-au pierdut viața patru protestatari și un ofițer de poliție. FBI și reprezentanţii Poliţiei Capitoliului au atras atenţia asupra unor noi proteste armate care ar putea avea loc în aceste zile.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Ca parte a măsurilor de securitate, Capitoliul american a fost împrejmuit cu un gard metalic de doi metri înălțime, au fost montate bariere de trecere și detectoare de metale. În clădirea care stă în centrul democrației americane, soldații Gărzii Naționale au fost echipați cu arme letale, scuturi și măști de gaze.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

În timpul gărzii de 24 de ore, militarii aflați în pauză de odihnă au dormit înarmați pe holurile clădirii. Observatorii au surprins soldații întinși pe podelele Capitoliului, alături de grămezi de scuturi și șiruri de puști sprijinite de pereţi.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Imaginile cu militari înarmați în clădirea Capitoliului apar la o săptămână de la scena haosului din timpul insurecției, când susținătorii președintelui în funcție au vandalizat mai multe încăperi, în timp ce congresmenii se baricadau în birouri sau încercau să părăsească clădirea.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Într-un mesaj video publicat ieri pe profilul de Twitter al Casei Albe, Donald Trump spune că: „Violența în masă contrazice orice credință a mea și tot ceea ce reprezintă mișcarea noastră. Niciunul dintre adevăraţii mei susținători nu ar putea fi de acord cu violenţa politică.” 

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Pe 20 ianuarie, Garda Națională va detașa cel puțin 20.000 de soldați la Washington, la inaugurare președintelui ales Joe Biden. În 2016, într-un context mai puțin tensionat, circa 8.000 de militari au fost desfășurați la ceremonia de învestire a lui Donald Trump.

 

 

Vaccin împotriva democrației

Pandemia de coronavirus este folosită drept pretext pentru suspendarea Parlamentului și împiedicarea alegerilor anticipate în Malaezia
Vaccin împotriva democrației
13 Ian. 4:52 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

În Ungaria, pandemia de coronavirus i-a oferit, anul trecut, lui Viktor Orban posibilitatea de a guverna singur, prin ordonanțe de urgență. În Hong Kong, sub pretextul riscului de îmbolnăvire, alegerile parlamentare au fost amânate cu un an. Acum, criza COVID-19 este folosită ca scuză pentru a pune pe pauza democrația în Malaezia. 

Regele țării, Al-Sultan Abdullah, a declarat stare națională de urgență, pentru prima dată în ultimii 52 de ani, suspendând astfel activitatea Parlamentului. Guvernul va putea legifera fără aprobarea Legislativului, iar până la 1 august, nu vor putea fi organizate alegeri. 

Decizia vine la solicitarea primului ministru într-un moment în care opozanții cer demisia sa și organizarea de alegeri anticipate. Mandatul lui Muhyiddin Yassin în fruntea Guvernului este contestat de liderul opoziţiei Anwar Ibrahim, dar și de mai mulți parlamentari ai coaliției aflate la putere.

Premierul Muhyiddin Yassin a solicitat decretarea stării de urgență și la sfârșitul anului trecut, însă propunerea sa a fost respinsă

Instaurarea stării de urgență îi oferă administrației sale mai multă putere în gestionarea crizei COVID-19, inclusiv asupra operațiunilor spitalelor private. De asemenea, Guvernul va putea apela la poliție și armată pentru a oferi asistență în aplicarea măsurilor de sănătate publică.

Primul ministru a declarat că starea de urgență „nu este o lovitură militară de stat” și că această perioadă va fi una de calm și stabilitate. 

„Numărul de infectări continuă să crească și nu există semne că vor scădea în viitorul apropiat”, a spus Muhyiddin într-o conferință de presă televizată. „Prin urmare, guvernul are nevoie de anumite puteri pentru a se asigura că virusul poate fi combătut în mod eficient iar sistemul sanitar nu este paralizat.”

Malaezia, o țară cu peste 31 de milioane de locuitori, a înregistrat ieri 3.309 noi infectări – maximul atins de la începutul pandemiei. Dintre bolnavii spitalizați, 190 se aflau la terapie intensivă, iar 83 erau intubați.

Politicienii din opoziție sunt de părere că, datorită măsurilor luate și a incompetenței Guvernului, primul ministru este responsabil pentru creșterea numărului de infectări, iar acum acesta se folosește de pandemie ca scuză pentru a rămâne la putere. 

„Văd această măsură ca fiind complet inutilă din perspectiva COVID-19”, a declarat specialista  în științe politice Bridget Welsh pentru agenția de știri Bloomberg. „Este o mișcare politică pentru conservarea puterii.” 

Următoarele alegeri, potrivit premierului Muhyiddin Yassin, vor fi organizate după ce un comitet independent va declara sfârșitul pandemiei.