Top
Preloader

Rusia vrea să dețină controlul la Polul Nord

Rusia vrea să dețină controlul la Polul Nord

Topirea calotei glaciare scoate la lumină noi zăcăminte, noi oportunități de afaceri și vechi rivalități
Rusia vrea să dețină controlul la Polul Nord
04 Mai 12:11 p.m

Barentsburg este Rusia departe de Rusia. La doua fusuri orare distanță de Moscova, pe insula Spitsbergen din Oceanul Arctic, patru sute de etnici ruși traiesc un perpetuu spectacol de identitate. În centrul orașului este așezată statuia lui Lenin, iar pe exteriorul școlii locale sunt desenate biserici ortodoxe alaturi de morse și urși polari. 

Muzeul de acolo le sugerează vizitatorilor ca Spitsbergen a fost colonizată de ruși înainte de a fi descoperită de Willem Barentsz și – cu o selecție contestabila a artefactelor – spune povestea unei insule aflate în patromoniul rusesc. Însă insula nu aparține Rusiei, ci Norvegiei.

Rusia vrea să dețină controlul la Polul Nord
Sergey Mamontov | Hepta | MediafaxSergey Mamontov | Hepta | Mediafax

Barentsburg este istoria pe care Rusia și-o scrie in Arctica. Orașul minier a fost cumpărat de URSS în 1931, însă operațiunile de acolo au mers întotdeauna în pierdere, cel puțin contabil. 

Implantul cultural justifică prezența Rusiei în regiune și dă greutate revendicărilor sale. Moscova solicită ONU redesenarea granițelor platoului continental astfel încât teritoriul rusesc să se extindă 1,2 milioane de kilometri pătrați în Arctica, de la coasta Rusiei până la Polul Nord, aflat în prezent în apele internaționale. 

În 2007, două submarine rusești au coborat la 4 kilometri adâncime și au plantat tricolorul rusesc pe fundul Oceanului Arctic într-un gest de suveranitate ce a stârnit deopotrivă amuzament și îngrijorare.

Patriotism și petrol

Se estimează că în interiorul cercului arctic se afla 13% din rezervele nedescoperite de petrol ale lumii și 30% din rezervele de gaze naturale – o cantitate de trei, respectiv de cinci ori mai mare decât rezervele actuale ale Statelor Unite.

În ultimele patru decenii, aproape 40% din calota glaciară s-a topit, astfel că exploatarea acestor resurse ar putea fi curând fezabilă economic. Dacă încălzirea globală continuă, nu doar că se deschid noi orizonturi industriale în Oceanul Arctic, dar fluxurile comerciale internaționale se reconfigurează. 

Rusia vrea să dețină controlul la Polul Nord
DreamstimeDreamstime
Ruta spre control

Navele cargo care transportă mărfuri din Asia în Europa prin Canalul Suez petrec pe mare cu 10 – 15 zile în plus decât dacă ar călători prin nordul continentului. În prezent, ruta nordică este navigabilă între două și patru luni pe an, însă Moscova și-a propus ca până în 2030 aceasta să poată fi parcursă fără întreruperi.

Construcția celor mai mari spărgătoare de gheață din lume a devenit astfel proiect național. Dacă Statele Unite au doar doua spărgătoare în zona arctică, dintre care cel mai puternic a fost construit in anii ’70, Rusia are peste 40 de spargatoare de gheață și alte 9 în etapa de dezvoltare.

Cele mai impunătoare sunt propulsate de câte doua reactoare nucleare, au peste 170 de metri lungime și pot tăia printr-un strat de gheață de 3 metri grosime. Prețul fiecăruia ajunge la 1,5 miliarde de dolari, însă ambițiile de expansiune prevalează. 

Statele Unite, Canada și țările scandinave, care au și ele revendicări teritoriale în Oceanul Arctic, nu știu cum să răspundă. Abordarea științifică și legală, de cartografiere a platourilor continentale pentru a demonstra că anumite zone din spațiul arctic sunt extinderi ale propriilor teritorii, pare golită de sens.

Înarmare în Oceanul Arctic

În vreme ce Donald Trump pendulează între relativizarea încălzirii globale și achiziția Groenlandei, intențiile Rusiei sunt mult mai clare. Construiește în zona arctică baze militare, centre de comandă și aerodromuri, iar infrastructura militară dezvoltată în timpul Războiului Rece a fost modernizată și completată cu radare noi și sisteme anti-rachetă.

"Americanii cred că numai ei pot schimba muzica și scrie regulile"

Miliarde de dolari sunt investiți în capacități militare pe insulele și peninsulele de-a lungul rutei nordice, unde temperatura scade deseori sub -50 de grade Celsius.

Sergei Shoigu, ministrul rus al Apărării, anunța în luna aprilie că „Flota nordică”, cea mai puternică divizie a forțelor navale ruse în timpul Războiului Rece, va primi aproape 400 de echipamente militare noi, astfel că până la finele anului acolo se va concentra mai bine de jumătate din arsenalul modern al țării. 

„Americanii cred că numai ei pot schimba muzica și scrie regulile” remarca Sergey Lavrov, ministrul rus de Externe, la o conferință în Sankt Petersburg. „Ruta nordică este artera noastră de transport și, la fel ca în trafic, dacă mergi într-o țară străină, trebuie să respecți regulile de acolo.” 

Ambiții incompatibile

Ruta nordică trece prin apele teritoriale ale Rusiei, astfel că navigația în zonă este supusă legislației rusești. Începând din acest an, navele militare străine trebuie să obțină permis de trecere de la autoritățile ruse cu 45 de zile în avans și să permită oficialilor să urce la bord. În caz contrar, Rusia își arogă dreptul de a aresta sau distruge navele care trec fără permisiunea sa. 

Departamentul de Stat al Americii a acuzat în trecut Moscova că reglementările pe care le impune în Oceanul Arctic încalcă dreptul internațional, iar celelalte țări din regiune spun că Rusia își extinde regulile și dincolo de zona sa economică exclusivă.

Este neclar dacă Rusia își dorește conflict sau cooperare. Vladimir Putin a invitat companiile străine să investească în proiecte de dezvoltare a rutei nordice, însă, după anexarea Crimeei și eforturile de influențare a alegerilor americane, discursul trece drept unul dublu. 

Țările scandinave, SUA și Canada – care ar beneficia direct de dezvoltarea rutei nordice – nu lasă loc pentru parteneriate economice când Rusia e încă sub sancțiuni și încă agresivă. 

China „aproape arctică”

Pentru China, în schimb, dezvoltarea și militarizarea nu se exclud. Beijingul este principalul finanțator extern al ambițiilor rusești în Arctica și cel mai mare beneficiar. Anul trecut, Rusia a trimis pentru prima dată gaze naturale lichefiate către China prin ruta nordică, însă Beijingul nu își propune să rămână la statutul de simplu consumator.

Fără a avea ieșire la Oceanul Arctic, China se autodefinește drept stat „aproape arctic” și vorbește despre construirea unui „drum polar al mătăsii”, prin care ar dezvolta noi rute navale, zăcăminte noi și noi oportunități în turism. 

Statele Unite acuză China de genocid

"Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii"
19 Ian. 5:21 p.m
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto

Administraţia americană acuză China că a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii asupra etnicilor uiguri din regiunea vestică Xinjiang. 

„Republica Populară Chineză, sub conducerea Partidului Comunist, a comis acte de genocid împotriva uigurilor majoritar musulmani şi asupra altor grupuri etnice şi religioase din Xinjiang”, transmite Departamentul de Stat de la Washington printr-un comunicat postat pe website-ul instituției. 

Încă din martie 2017, autorităţile din China au comis „acte de detenţie arbitrară şi alte acţiuni severe de lipsire de libertate împotriva a peste un milion de civili, sterilizări forțate, tortura unui număr mare dintre cei reținuți arbitrar, munca forțată și impunerea unor restricții draconice asupra libertății religioase, a libertății de exprimare și a libertății de mișcare”, a acuzat Secretarul de Stat american în funcţie Mike Pompeo.

„Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii”, a adăugat Pompeo.

ONU și mai multe organizații pentru drepturile omului au avertizat în trecut că un milion de etnici uiguri sunt închiși în lagăre de reeducare, unde sunt supuși la tortură și muncă silnică. 

Autoritățile de la Beijing s-au apărat spunând că oamenii vin acolo voluntar, iar lagărele sunt „centre de formare profesională”.

Potrivit comunicărilor oficiale, China luptă împotriva „celor trei forțe malefice” ale separatismului, terorismului și extremismului în regiunea Xinjiang, unde trăiesc 11 milioane de uiguri majoritar musulmani.

Acuzațiile de genocid și crime împotriva umanității apar după ce Beijingul a dus, timp de mai multe decenii, o politică de colonizare cu etnici chinezi han în regiunile populate de musulmani. 

Prin mutarea sistematică a familiilor han în regiunea vestică Xinjiang, ponderea etnicilor uiguri a scăzut, între 1945 și 2008, de la 82% la 46%, în timp ce ponderea etnicilor han a crescut de la 6% la 39%.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite

Sute de militari ai Gărzii Naționale au asigurat paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat pentru punerea sub acuzare a lui Donald Trump
Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
14 Ian. 12:31 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

Sute de militari ai Gărzii Naționale au fost detașați la Washington pentru a asigura paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat, miercuri seară, punerea sub acuzare a preşedintelui în exerciţiu Donald Trump. Cu 231 de voturi pentru și 197 împotrivă, membrii Camerei Reprezentanților au aprobat inculparea republicanului pentru „instigare la insurecție”. 

Decizia vine la o săptămână după asaltul susținătorilor săi asupra Capitoliului, în urma căruia și-au pierdut viața patru protestatari și un ofițer de poliție. FBI și reprezentanţii Poliţiei Capitoliului au atras atenţia asupra unor noi proteste armate care ar putea avea loc în aceste zile.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Ca parte a măsurilor de securitate, Capitoliul american a fost împrejmuit cu un gard metalic de doi metri înălțime, au fost montate bariere de trecere și detectoare de metale. În clădirea care stă în centrul democrației americane, soldații Gărzii Naționale au fost echipați cu arme letale, scuturi și măști de gaze.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

În timpul gărzii de 24 de ore, militarii aflați în pauză de odihnă au dormit înarmați pe holurile clădirii. Observatorii au surprins soldații întinși pe podelele Capitoliului, alături de grămezi de scuturi și șiruri de puști sprijinite de pereţi.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Imaginile cu militari înarmați în clădirea Capitoliului apar la o săptămână de la scena haosului din timpul insurecției, când susținătorii președintelui în funcție au vandalizat mai multe încăperi, în timp ce congresmenii se baricadau în birouri sau încercau să părăsească clădirea.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Într-un mesaj video publicat ieri pe profilul de Twitter al Casei Albe, Donald Trump spune că: „Violența în masă contrazice orice credință a mea și tot ceea ce reprezintă mișcarea noastră. Niciunul dintre adevăraţii mei susținători nu ar putea fi de acord cu violenţa politică.” 

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Pe 20 ianuarie, Garda Națională va detașa cel puțin 20.000 de soldați la Washington, la inaugurare președintelui ales Joe Biden. În 2016, într-un context mai puțin tensionat, circa 8.000 de militari au fost desfășurați la ceremonia de învestire a lui Donald Trump.

 

 

Vaccin împotriva democrației

Pandemia de coronavirus este folosită drept pretext pentru suspendarea Parlamentului și împiedicarea alegerilor anticipate în Malaezia
Vaccin împotriva democrației
13 Ian. 4:52 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

În Ungaria, pandemia de coronavirus i-a oferit, anul trecut, lui Viktor Orban posibilitatea de a guverna singur, prin ordonanțe de urgență. În Hong Kong, sub pretextul riscului de îmbolnăvire, alegerile parlamentare au fost amânate cu un an. Acum, criza COVID-19 este folosită ca scuză pentru a pune pe pauza democrația în Malaezia. 

Regele țării, Al-Sultan Abdullah, a declarat stare națională de urgență, pentru prima dată în ultimii 52 de ani, suspendând astfel activitatea Parlamentului. Guvernul va putea legifera fără aprobarea Legislativului, iar până la 1 august, nu vor putea fi organizate alegeri. 

Decizia vine la solicitarea primului ministru într-un moment în care opozanții cer demisia sa și organizarea de alegeri anticipate. Mandatul lui Muhyiddin Yassin în fruntea Guvernului este contestat de liderul opoziţiei Anwar Ibrahim, dar și de mai mulți parlamentari ai coaliției aflate la putere.

Premierul Muhyiddin Yassin a solicitat decretarea stării de urgență și la sfârșitul anului trecut, însă propunerea sa a fost respinsă

Instaurarea stării de urgență îi oferă administrației sale mai multă putere în gestionarea crizei COVID-19, inclusiv asupra operațiunilor spitalelor private. De asemenea, Guvernul va putea apela la poliție și armată pentru a oferi asistență în aplicarea măsurilor de sănătate publică.

Primul ministru a declarat că starea de urgență „nu este o lovitură militară de stat” și că această perioadă va fi una de calm și stabilitate. 

„Numărul de infectări continuă să crească și nu există semne că vor scădea în viitorul apropiat”, a spus Muhyiddin într-o conferință de presă televizată. „Prin urmare, guvernul are nevoie de anumite puteri pentru a se asigura că virusul poate fi combătut în mod eficient iar sistemul sanitar nu este paralizat.”

Malaezia, o țară cu peste 31 de milioane de locuitori, a înregistrat ieri 3.309 noi infectări – maximul atins de la începutul pandemiei. Dintre bolnavii spitalizați, 190 se aflau la terapie intensivă, iar 83 erau intubați.

Politicienii din opoziție sunt de părere că, datorită măsurilor luate și a incompetenței Guvernului, primul ministru este responsabil pentru creșterea numărului de infectări, iar acum acesta se folosește de pandemie ca scuză pentru a rămâne la putere. 

„Văd această măsură ca fiind complet inutilă din perspectiva COVID-19”, a declarat specialista  în științe politice Bridget Welsh pentru agenția de știri Bloomberg. „Este o mișcare politică pentru conservarea puterii.” 

Următoarele alegeri, potrivit premierului Muhyiddin Yassin, vor fi organizate după ce un comitet independent va declara sfârșitul pandemiei.