Miliarde de dolari sunt investiți în capacități militare pe insulele și peninsulele de-a lungul rutei nordice, unde temperatura scade deseori sub -50 de grade Celsius.
Sergei Shoigu, ministrul rus al Apărării, anunța în luna aprilie că „Flota nordică”, cea mai puternică divizie a forțelor navale ruse în timpul Războiului Rece, va primi aproape 400 de echipamente militare noi, astfel că până la finele anului acolo se va concentra mai bine de jumătate din arsenalul modern al țării.
„Americanii cred că numai ei pot schimba muzica și scrie regulile” remarca Sergey Lavrov, ministrul rus de Externe, la o conferință în Sankt Petersburg. „Ruta nordică este artera noastră de transport și, la fel ca în trafic, dacă mergi într-o țară străină, trebuie să respecți regulile de acolo.”
Ambiții incompatibile
Ruta nordică trece prin apele teritoriale ale Rusiei, astfel că navigația în zonă este supusă legislației rusești. Începând din acest an, navele militare străine trebuie să obțină permis de trecere de la autoritățile ruse cu 45 de zile în avans și să permită oficialilor să urce la bord. În caz contrar, Rusia își arogă dreptul de a aresta sau distruge navele care trec fără permisiunea sa.
Departamentul de Stat al Americii a acuzat în trecut Moscova că reglementările pe care le impune în Oceanul Arctic încalcă dreptul internațional, iar celelalte țări din regiune spun că Rusia își extinde regulile și dincolo de zona sa economică exclusivă.
Este neclar dacă Rusia își dorește conflict sau cooperare. Vladimir Putin a invitat companiile străine să investească în proiecte de dezvoltare a rutei nordice, însă, după anexarea Crimeei și eforturile de influențare a alegerilor americane, discursul trece drept unul dublu.
Țările scandinave, SUA și Canada – care ar beneficia direct de dezvoltarea rutei nordice – nu lasă loc pentru parteneriate economice când Rusia e încă sub sancțiuni și încă agresivă.
China „aproape arctică”
Pentru China, în schimb, dezvoltarea și militarizarea nu se exclud. Beijingul este principalul finanțator extern al ambițiilor rusești în Arctica și cel mai mare beneficiar. Anul trecut, Rusia a trimis pentru prima dată gaze naturale lichefiate către China prin ruta nordică, însă Beijingul nu își propune să rămână la statutul de simplu consumator.
Fără a avea ieșire la Oceanul Arctic, China se autodefinește drept stat „aproape arctic” și vorbește despre construirea unui „drum polar al mătăsii”, prin care ar dezvolta noi rute navale, zăcăminte noi și noi oportunități în turism.