Top
Preloader

Problemele Apple: China și sclavia

Problemele Apple: China și sclavia

Exploatarea etnicilor uiguri ajunge în fabricile care produc pentru companiile din Occident
04 Sept. 8:31 p.m
Image sourceHugo Maes | Dreamstime
Image sourceHugo Maes | Dreamstime

Pentru companiile occidentale, China devine un amestec de avantaje financiare constante și șocuri episodice. Fabricile sunt multe, ieftine și eficiente, însă uneori încalcă legislația internațională și drepturile omului. În această situație s-au trezit 83 de branduri internaționale, de la Apple și Adidas până la Microsoft și Mercedes-Benz. Institutul de politici strategice australiene (ASPI) arată că peste 80.000 de oameni au fost obligați să lucreze în fabricile furnizorilor acestora între 2017 și 2019. 

Munca forțată este noua etapă din programul de reeducare a etnicilor uiguri din provincia Xinjiang, o minoritate musulmană care de ani de zile este ținta ambițiilor de asimilare culturală ale Beijingului. Peste un milion de oameni au fost închiși în centre de „transformare ideologică” fără a avea vreo acuzație oficială, alta decât convingerea autorităților că lungimea bărbii, citirea Coranului și lipsa viciilor îi predispune la terorism.

Antrenamentul de uitare la care sunt supuși – cu ode aduse partidului, lecții de mandarină și, ocazional, tortură – se extinde în industria Chinei și de acolo, în lanțurile de aprovizionare globale. ASPI a identificat 27 de fabrici în care au fost transferați muncitori uiguri ca parte dintr-un program guvernamental prezentat drept unul de ajutorare a comunităților minoritare. 

Oamenii primesc salarii de câteva ori mai mici decât încasau în libertate și nu pot refuza sarcinile de lucru fiindcă sunt constant intimidați, arată raportul. Amenințările pornesc de la prelungirea detenției și ajung până la pedepse aplicate membrilor familiei. Autoritățile insistă însă că toți cei care fac parte din programul de „formare profesională” se află acolo din proprie inițiativă.

O micro-lume pentru minoritari

Muncitorii sunt transportați cu trenuri speciale, cazați în dormitoare speciale și monitorizați atât fizic, cât și electronic. O investigație The Washington Post arăta luna trecută cum fabrica unei companii care produce în estul Chinei pantofi sport pentru Nike este închisă în spatele unui gard cu sârmă ghimpată și monitorizată de camere video, turnuri de observație și o secție dedicată de poliție. „Putem să ne plimbăm pe aici, dar nu ne putem întoarce în Xinjiang”, le-a spus jurnaliștilor o femeie care lucra în fabrică. 

Potrivit mărturiilor etnicilor uiguri, poliția verifică deseori dormitoarele și telefoanele acestora în căutarea dovezilor că își practică în continuare religia. Găsirea unui Coran îi aduce posesorului biletul de întoarcere în lagărele de reeducare unde poate petrece încă 3-5 ani. Obediența, hărnicia și transformarea ideologică a fiecărui muncitor sunt înregistrate într-o bază de date centralizată, de mentenanța căreia se ocupă o echipă de o sută de specialiști.

Uiguri de vânzare

Programul de reeducare al etnicilor uiguri a dat naștere unei piețe paralele a muncii. Guvernele locale și intermediarii privați încasează bani de la autoritățile din Xinjiang pentru a organiza „stagiile de lucru” ale minoritarilor. Pentru fiecare om transferat într-o fabrică din afara provinciei se oferă echivalentul a 43 de dolari. Fabricile care primesc uigurii încasează și ele câte 144 de dolari pentru fiecare contract de muncă de un an și 720 de dolari pentru contractele de trei ani.

Internetul abundă în reclame pentru mâna de lucru subvenționată de stat. Institutul de politici strategice australiene dă exemplul unui anunț pentru furnizarea a 1.000 de muncitori uiguri cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani, avantajele ofertei fiind „managementul în stil semi-militar, rezistența la greutăți a muncitorilor și lipsa riscului de pierdere a personalului”. Reclama prevedea o comandă minimă de 100 de muncitori și posibilitatea ca managerii să solicite prezența continuă a poliției în fabrică.

iPhone-ul și sclavia modernă

Potrivit raportului ASPI, muncitorii uiguri au fost transferați și în patru fabrici ale furnizorilor Apple, inclusiv în fabrica Foxconn din Zhengzhou care produce peste jumătate din iPhone-urile vândute în lume. Calculele institutului arată că în perioada 2017-2019 cel puțin 2.700 de etnici uiguri au fost forțați să lucreze la produse sau componente pentru produsele Apple.

Una dintre fabricile numite în raport a fost vizitată în 2017 de Tim Cook, directorul Apple, iar acesta lăuda pe atunci felul în care sunt tratați angajații din fabrică. Însă înaintea vizitei lui Tim Cook, 700 de muncitori uiguri ar fi fost transferați într-o altă fabrică a furnizorului, astfel că este neclar dacă Apple sau oricare dintre celelalte 82 de companii sunt sau nu conștiente de practicile partenerilor lor.

Se estimează că peste 45 de milioane de oameni trăiesc astăzi în sclavie, iar două treimi dintre victime sunt în Asia, acolo unde și-au externalizat producția majoritatea companiilor mari din Occident.

Statele Unite acuză China de genocid

"Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii"
19 Ian. 5:21 p.m
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto

Administraţia americană acuză China că a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii asupra etnicilor uiguri din regiunea vestică Xinjiang. 

„Republica Populară Chineză, sub conducerea Partidului Comunist, a comis acte de genocid împotriva uigurilor majoritar musulmani şi asupra altor grupuri etnice şi religioase din Xinjiang”, transmite Departamentul de Stat de la Washington printr-un comunicat postat pe website-ul instituției. 

Încă din martie 2017, autorităţile din China au comis „acte de detenţie arbitrară şi alte acţiuni severe de lipsire de libertate împotriva a peste un milion de civili, sterilizări forțate, tortura unui număr mare dintre cei reținuți arbitrar, munca forțată și impunerea unor restricții draconice asupra libertății religioase, a libertății de exprimare și a libertății de mișcare”, a acuzat Secretarul de Stat american în funcţie Mike Pompeo.

„Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii”, a adăugat Pompeo.

ONU și mai multe organizații pentru drepturile omului au avertizat în trecut că un milion de etnici uiguri sunt închiși în lagăre de reeducare, unde sunt supuși la tortură și muncă silnică. 

Autoritățile de la Beijing s-au apărat spunând că oamenii vin acolo voluntar, iar lagărele sunt „centre de formare profesională”.

Potrivit comunicărilor oficiale, China luptă împotriva „celor trei forțe malefice” ale separatismului, terorismului și extremismului în regiunea Xinjiang, unde trăiesc 11 milioane de uiguri majoritar musulmani.

Acuzațiile de genocid și crime împotriva umanității apar după ce Beijingul a dus, timp de mai multe decenii, o politică de colonizare cu etnici chinezi han în regiunile populate de musulmani. 

Prin mutarea sistematică a familiilor han în regiunea vestică Xinjiang, ponderea etnicilor uiguri a scăzut, între 1945 și 2008, de la 82% la 46%, în timp ce ponderea etnicilor han a crescut de la 6% la 39%.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite

Sute de militari ai Gărzii Naționale au asigurat paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat pentru punerea sub acuzare a lui Donald Trump
Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
14 Ian. 12:31 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

Sute de militari ai Gărzii Naționale au fost detașați la Washington pentru a asigura paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat, miercuri seară, punerea sub acuzare a preşedintelui în exerciţiu Donald Trump. Cu 231 de voturi pentru și 197 împotrivă, membrii Camerei Reprezentanților au aprobat inculparea republicanului pentru „instigare la insurecție”. 

Decizia vine la o săptămână după asaltul susținătorilor săi asupra Capitoliului, în urma căruia și-au pierdut viața patru protestatari și un ofițer de poliție. FBI și reprezentanţii Poliţiei Capitoliului au atras atenţia asupra unor noi proteste armate care ar putea avea loc în aceste zile.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Ca parte a măsurilor de securitate, Capitoliul american a fost împrejmuit cu un gard metalic de doi metri înălțime, au fost montate bariere de trecere și detectoare de metale. În clădirea care stă în centrul democrației americane, soldații Gărzii Naționale au fost echipați cu arme letale, scuturi și măști de gaze.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

În timpul gărzii de 24 de ore, militarii aflați în pauză de odihnă au dormit înarmați pe holurile clădirii. Observatorii au surprins soldații întinși pe podelele Capitoliului, alături de grămezi de scuturi și șiruri de puști sprijinite de pereţi.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Imaginile cu militari înarmați în clădirea Capitoliului apar la o săptămână de la scena haosului din timpul insurecției, când susținătorii președintelui în funcție au vandalizat mai multe încăperi, în timp ce congresmenii se baricadau în birouri sau încercau să părăsească clădirea.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Într-un mesaj video publicat ieri pe profilul de Twitter al Casei Albe, Donald Trump spune că: „Violența în masă contrazice orice credință a mea și tot ceea ce reprezintă mișcarea noastră. Niciunul dintre adevăraţii mei susținători nu ar putea fi de acord cu violenţa politică.” 

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Pe 20 ianuarie, Garda Națională va detașa cel puțin 20.000 de soldați la Washington, la inaugurare președintelui ales Joe Biden. În 2016, într-un context mai puțin tensionat, circa 8.000 de militari au fost desfășurați la ceremonia de învestire a lui Donald Trump.

 

 

Vaccin împotriva democrației

Pandemia de coronavirus este folosită drept pretext pentru suspendarea Parlamentului și împiedicarea alegerilor anticipate în Malaezia
Vaccin împotriva democrației
13 Ian. 4:52 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

În Ungaria, pandemia de coronavirus i-a oferit, anul trecut, lui Viktor Orban posibilitatea de a guverna singur, prin ordonanțe de urgență. În Hong Kong, sub pretextul riscului de îmbolnăvire, alegerile parlamentare au fost amânate cu un an. Acum, criza COVID-19 este folosită ca scuză pentru a pune pe pauza democrația în Malaezia. 

Regele țării, Al-Sultan Abdullah, a declarat stare națională de urgență, pentru prima dată în ultimii 52 de ani, suspendând astfel activitatea Parlamentului. Guvernul va putea legifera fără aprobarea Legislativului, iar până la 1 august, nu vor putea fi organizate alegeri. 

Decizia vine la solicitarea primului ministru într-un moment în care opozanții cer demisia sa și organizarea de alegeri anticipate. Mandatul lui Muhyiddin Yassin în fruntea Guvernului este contestat de liderul opoziţiei Anwar Ibrahim, dar și de mai mulți parlamentari ai coaliției aflate la putere.

Premierul Muhyiddin Yassin a solicitat decretarea stării de urgență și la sfârșitul anului trecut, însă propunerea sa a fost respinsă

Instaurarea stării de urgență îi oferă administrației sale mai multă putere în gestionarea crizei COVID-19, inclusiv asupra operațiunilor spitalelor private. De asemenea, Guvernul va putea apela la poliție și armată pentru a oferi asistență în aplicarea măsurilor de sănătate publică.

Primul ministru a declarat că starea de urgență „nu este o lovitură militară de stat” și că această perioadă va fi una de calm și stabilitate. 

„Numărul de infectări continuă să crească și nu există semne că vor scădea în viitorul apropiat”, a spus Muhyiddin într-o conferință de presă televizată. „Prin urmare, guvernul are nevoie de anumite puteri pentru a se asigura că virusul poate fi combătut în mod eficient iar sistemul sanitar nu este paralizat.”

Malaezia, o țară cu peste 31 de milioane de locuitori, a înregistrat ieri 3.309 noi infectări – maximul atins de la începutul pandemiei. Dintre bolnavii spitalizați, 190 se aflau la terapie intensivă, iar 83 erau intubați.

Politicienii din opoziție sunt de părere că, datorită măsurilor luate și a incompetenței Guvernului, primul ministru este responsabil pentru creșterea numărului de infectări, iar acum acesta se folosește de pandemie ca scuză pentru a rămâne la putere. 

„Văd această măsură ca fiind complet inutilă din perspectiva COVID-19”, a declarat specialista  în științe politice Bridget Welsh pentru agenția de știri Bloomberg. „Este o mișcare politică pentru conservarea puterii.” 

Următoarele alegeri, potrivit premierului Muhyiddin Yassin, vor fi organizate după ce un comitet independent va declara sfârșitul pandemiei.