Pandemia, dincolo de zidurile civilizației

Administraţia americană acuză China că a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii asupra etnicilor uiguri din regiunea vestică Xinjiang. 

„Republica Populară Chineză, sub conducerea Partidului Comunist, a comis acte de genocid împotriva uigurilor majoritar musulmani şi asupra altor grupuri etnice şi religioase din Xinjiang”, transmite Departamentul de Stat de la Washington printr-un comunicat postat pe website-ul instituției. 

Încă din martie 2017, autorităţile din China au comis „acte de detenţie arbitrară şi alte acţiuni severe de lipsire de libertate împotriva a peste un milion de civili, sterilizări forțate, tortura unui număr mare dintre cei reținuți arbitrar, munca forțată și impunerea unor restricții draconice asupra libertății religioase, a libertății de exprimare și a libertății de mișcare”, a acuzat Secretarul de Stat american în funcţie Mike Pompeo.

„Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii”, a adăugat Pompeo.

ONU și mai multe organizații pentru drepturile omului au avertizat în trecut că un milion de etnici uiguri sunt închiși în lagăre de reeducare, unde sunt supuși la tortură și muncă silnică. 

Autoritățile de la Beijing s-au apărat spunând că oamenii vin acolo voluntar, iar lagărele sunt „centre de formare profesională”.

Potrivit comunicărilor oficiale, China luptă împotriva „celor trei forțe malefice” ale separatismului, terorismului și extremismului în regiunea Xinjiang, unde trăiesc 11 milioane de uiguri majoritar musulmani.

Acuzațiile de genocid și crime împotriva umanității apar după ce Beijingul a dus, timp de mai multe decenii, o politică de colonizare cu etnici chinezi han în regiunile populate de musulmani. 

Prin mutarea sistematică a familiilor han în regiunea vestică Xinjiang, ponderea etnicilor uiguri a scăzut, între 1945 și 2008, de la 82% la 46%, în timp ce ponderea etnicilor han a crescut de la 6% la 39%.

Sute de militari ai Gărzii Naționale au fost detașați la Washington pentru a asigura paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat, miercuri seară, punerea sub acuzare a preşedintelui în exerciţiu Donald Trump. Cu 231 de voturi pentru și 197 împotrivă, membrii Camerei Reprezentanților au aprobat inculparea republicanului pentru „instigare la insurecție”. 

Decizia vine la o săptămână după asaltul susținătorilor săi asupra Capitoliului, în urma căruia și-au pierdut viața patru protestatari și un ofițer de poliție. FBI și reprezentanţii Poliţiei Capitoliului au atras atenţia asupra unor noi proteste armate care ar putea avea loc în aceste zile.

Ca parte a măsurilor de securitate, Capitoliul american a fost împrejmuit cu un gard metalic de doi metri înălțime, au fost montate bariere de trecere și detectoare de metale. În clădirea care stă în centrul democrației americane, soldații Gărzii Naționale au fost echipați cu arme letale, scuturi și măști de gaze.

În timpul gărzii de 24 de ore, militarii aflați în pauză de odihnă au dormit înarmați pe holurile clădirii. Observatorii au surprins soldații întinși pe podelele Capitoliului, alături de grămezi de scuturi și șiruri de puști sprijinite de pereţi.

Imaginile cu militari înarmați în clădirea Capitoliului apar la o săptămână de la scena haosului din timpul insurecției, când susținătorii președintelui în funcție au vandalizat mai multe încăperi, în timp ce congresmenii se baricadau în birouri sau încercau să părăsească clădirea.

Într-un mesaj video publicat ieri pe profilul de Twitter al Casei Albe, Donald Trump spune că: „Violența în masă contrazice orice credință a mea și tot ceea ce reprezintă mișcarea noastră. Niciunul dintre adevăraţii mei susținători nu ar putea fi de acord cu violenţa politică.” 

Pe 20 ianuarie, Garda Națională va detașa cel puțin 20.000 de soldați la Washington, la inaugurare președintelui ales Joe Biden. În 2016, într-un context mai puțin tensionat, circa 8.000 de militari au fost desfășurați la ceremonia de învestire a lui Donald Trump.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că în România aproape un milion de oameni suferă de depresie și aproape șapte sute de mii, de anxietate. Lipsa oportunităților, nemulțumirile și slujbele care le impun să fie oricând la un telefon distanța formează pentru mulți un amestec de epuizare și lipsă de sens.

Efectul asupra economiei locale este insuficient explorat. În Statele Unite, numai depresia provoacă pierderi de 210 miliarde de dolari pe an, aproape cât PIB-ul României. Jumătate din sumă este suportată de angajatori sub forma productivității scăzute.

În Marea Britanie, problemele de sănătate mintală ale angajaților au costat companiile peste 43 de miliarde de lire sterline în 2018, arată Deloitte, o pierdere în creștere cu 13% față de nivelul din 2016. 

Tot mai mulți angajați sunt presați să meargă la serviciu indiferent dacă se simt bine sau nu. Numărul de zile de concediu medical efectuate de britanicul mediu este în continuă scădere în ultimul deceniu, în vreme ce ponderea celor care lucrează în ciuda problemelor de sănătate crește.

Câteva zile de muncă neproductivă la birou sunt mult mai scumpe decât o zi de repaus acasă, atrage atenția Deloitte. Pretenția ca angajatul să fie mereu disponibil este dăunătoare pentru ambele părți. Și totuși, în majoritatea companiilor, angajații sunt deranjați și după orele de program, și în weekend, și în vacanță, și oriunde au semnal la telefon sau o conexiune la internet.

Oboseala cronică și frustrarea complică și mai tare viața celor cu profesii suprasolicitante. Un studiu comandat de Guvernul Marii Britanii în 2017 arăta că 15% dintre angajații din țară prezentau simptomele unor afecțiuni psihice.

În Statele Unite, 76% dintre angajați spun că de-a lungul vieții s-au confruntat cu cel puțin o problemă care le-a afectat sănătatea mintală.

Însă amploarea fenomenului este ascunsă în spatele tabuurilor. Majoritatea celor diagnosticați cu o afecțiune psihică nu își informează angajatorul cu privire la starea lor de sănătate, iar 80% dintre cei care suferă nici măcar nu caută ajutor specializat fiindcă le este rușine sau teamă că vor fi stigmatizați.