Top
Preloader

Occidentul își caută dreptatea în socialism

Occidentul își caută dreptatea în socialism

Aproape un sfert dintre tinerii americani cred că societatea ar funcționa mai bine dacă nu ar mai exista proprietate privată
05 Ian. 5:13 p.m
Image sourceHepta/Mediafax Foto
Image sourceHepta/Mediafax Foto

Fără traumele comunismului, dar cu amintirea vie a crizei financiare, milenialii din Occident găsesc în socialism răspunsul la toate problemele capitalismului. Salariile mici, creditele acumulate și elita care se îmbogățește indiferent de cum merge economia le dau tinerilor senzația că actualul sistem economic lucrează împotriva lor. 

Statisticile le dau dreptate. Ajustate la inflație, veniturile milenialilor din SUA stagnează de câteva decenii. Pentru cei cu vârste între 25 și 34 de ani, venitul mediu anual a crescut cu numai 29$ din 1974 până astăzi, timp în care prețurile caselor au crescut cu 39%. 

În New York sau Los Angeles, este nevoie în medie de zece ani de muncă pentru a plăti avansul de 20% la un credit pentru locuințe, apoi de alte câteva decenii pentru a plăti creditul. 

Pentru mileniali, perioada este și mai lungă nu doar fiindcă câștigă mai puțin, ci fiindcă au deja alte rate de plătit imediat ce termină facultatea. După două decenii în care taxele de școlarizare au crescut de peste două ori, în 2018 absolvenții care contractaseră credite pentru studii datorau în medie 29.800$. 

Amnezie istorică

În căutarea vinovaților sunt alese țintele facile. Jumătate dintre mileniali au o părere nefavorabilă despre capitalism și aproape un sfert cred că societatea ar funcționa mai bine dacă nu ar mai exista proprietate privată.

Dacă pentru părinții lor, căutarea prosperității în socialism pare o ironie a istoriei, 15% dintre tinerii americani sunt convinși că lumea ar fi mai bună dacă ar mai exista URSS și 19% cred că Manifestul Comunist garantează libertate și egalitate într-o măsură mai mare decât Declarația de Independență.

Politică la extreme

Diferența dintre generații se reflectă și în oferta politică. În anii ’90, după falimentul comunismului, partidele de stânga din SUA și Marea Britanie se deplasau spre centrul spectrului politic, rolul statului în economie era diminuat și era (parțial) recunoscută performanța piețelor.

În 2016, cu un discurs etichetat deseori ca fiind radical, Bernie Sanders câștiga peste 70% din voturile tinerilor sub 30 de ani, iar astăzi, tonul și ideile sale influențează discursul politic înaintea prezidențialelor din Statele Unite. 

Sănătatea și educația gratuită, suprataxarea miliardarilor, plafonarea chiriilor și închiderea închisorilor private sunt acum pe agenda mai multor candidați, însă marșul spre stânga continuă. 

„Pentru oameni, nu pentru bănci”

Sanders promite ștergerea datoriilor studenților. Ca dimensiune, problema creditelor de 1.600 de miliarde de dolari poate fi înțeleasă doar in procente din PIB. Soluția propusă pentru finanțarea măsurii ar fi introducerea unei taxe pe tranzacțiile la bursă.

Ar fi un „bailout” pentru mileniali finanțat de Wall Street, conchide Sanders – o repetare a episodului de după criză în care marile bănci au fost salvate de la faliment cu bani publici, doar că acum beneficiarii ar fi 45 de milioane de studenți care au luat credite. 

În Marea Britanie, laburistul Jeremy Corbyn propune ca Banca Angliei să tipărească bani care să fie investiți în construcția de locuințe accesibile și în proiecte de energie regenerabilă, la fel cum în urma crizei a tipărit bani pentru a cumpăra obligațiunile marilor companii.

Ar fi „relaxarea cantitativă pentru oameni, nu pentru bănci”, explică liderul partidului, pentru care efectele politicii monetare par a fi străine.  

Politici sociale antisociale

Vocile temperate din Partidul Laburist atrag atenția că tipărirea banilor, fie ea și pentru proiecte sociale, ar provoca o creștere a inflației care i-ar afecta în mod disproporționat tocmai pe cei cu venituri reduse. 

La fel, ștergerea creditelor studenților din SUA întărește ideea că orice greșeală financiară poate fi iertată câtă vreme cei care au greșit formează un bazin electoral suficient de mare.

Milenialii caută dreptatea în socialism, însă socialismul este nedrept. Măsurile propuse pentru salvarea generației adaugă zeci de mii de miliarde de dolari la datoria publică americană și pasează greutățile de astăzi pe umerii generațiilor de mâine.

Banii europeni și birocrația care minează drumul către ei

Cum au condus fraudele cu fonduri europene la un sistem birocratic greu de navigat pentru antreprenorii corecți
23 Ian. 3:41 p.m

Multe oportunități, la fel de multă birocrație și neclaritate. Irinel Oprea, consultant cu peste 10 ani de experiență în accesarea fondurilor europene, ne-a vorbit despre liniile de finanțare care mai sunt disponibile în acest final de exercițiu financiar și despre condițiile pe care antreprenorii trebuie să le îndeplinească pentru a implementa un proiect cu finanțare europeană.

De ce nu atrage România mai mulți bani europeni? De vină este birocrația, spune specialistul, iar pentru aceasta vinovat nu este doar statul, ci și antreprenorii.

 

 

Pandemia, dincolo de zidurile civilizației

Marile puteri sunt acuzate că au monopolizat accesul la vaccinuri, cu riscul dezvoltării unei noi tulpini periculoase în țările lumii a treia
05 Nov. 3:13 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

Nici doctorii care tratează bolnavi de COVID, nici diabeticii pentru care infectarea poate fi fatală, nici profesorii care stau ore întregi cu elevii îngrămădiți în clase, nici bătrânii și nici funcționarii. Aproape nimeni nu s-a putut vaccina. În țările lumii a treia, vaccinul – care deseori ajunge la gunoi în lumea civilizată – este de negăsit. 

Când Joe Biden a promis că America va deveni „arsenalul de vaccinuri al lumii” era neclar dacă Statele Unite au reintrat în logica unei superputeri globale sau dacă, din nou, își subestimează astenia. Astăzi, la aproape un an de la startul campaniei de vaccinare, statisticile sunt sumbre și rușinoase. Circa 60% din populația americană este imunizată împotriva COVID-19, în vreme ce în Haiti, la doar două ore de zbor cu avionul, ponderea celor vaccinați cu ambele doze este de 0.3%. 

Pentru Haiti și alte câteva zeci de țări, ziua în care 60% din populație va fi imunizată va veni, cel mai devreme, în 2023, estimează The Economist Intelligence Unit, la doi ani distanță după Statele Unite, Uniunea Europeană și China. Decalajul va însemna nu doar că în unele părți ale lumii COVID-19 va continua să secere periodic populația care nu are acces la vaccin, ci și că virusul va avea suficient timp să producă noi și noi mutații, posibil rezistente la serurile dezvoltate până acum. 

Pandemia, dincolo de zidurile civilizației Pandemia, dincolo de zidurile civilizației

Date : The Economist Intelligence Unit

Pentru marile puteri însă, prioritățile – corect alese sau nu –  sunt altele. Inocularea pe scară largă cu cea de-a treia doză de vaccin este „imorală, nedreaptă, injustă și trebuie să se oprească”, i-a spus directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus jurnalistei CNN Becky Anderson. Ploaia de cuvinte biciuitoare vine după ce luni întregi OMS a tot repetat că 75% din vaccinurile distribuite la nivel global au mers către numai 10 țări. 

Interesul propriu nu este singura explicație. Guvernele statelor dezvoltate au cheltuit anul trecut zeci de miliarde de dolari pentru a precomanda diferite vaccinuri aflate în etapa de cercetare, preluând astfel riscul ca unele dintre seruri (sau toate) să nu fie viabile. Investițiile au făcut ca omenirea să aibă primul vaccin împotriva COVID-19 în mai puțin de un an de zile, față de 5 – 10 ani cât durează, de regulă, dezvoltarea unui nou vaccin. Însă tot ele au condus la nașterea unei specii accidentale de naționalism.

Uniunea Europeană a comandat peste 3 miliarde de doze de vaccin, suficient cât să își vaccineze întreaga populație cu schema completă de aproape 4 ori. Canada a cumpărat 11 doze pentru fiecare cetățean, Marea Britanie câte 7, iar Statele Unite câte 5. Roase de sărăcie, zeci de națiuni au sperat că se vor imuniza cu doze donate de țările dezvoltate. S-au înșelat.

Pandemia, dincolo de zidurile civilizației Pandemia, dincolo de zidurile civilizației

Date : Duke Global Health Innovation Center

În țările cu mai multe vaccinuri decât oameni care să le vrea, de prea multe ori, surplusul a ajuns la gunoi. Peste 15 milioane de doze au fost aruncate în Statele Unite între lunile martie și septembrie, potrivit unei analize a Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Chiar și în România, peste 150.000 de doze de vaccin au ajuns deșeuri medicale fiindcă nu au fost folosite până la data de expirare. 

Risipa poate continua. Producția totală de vaccinuri va ajunge la 27 de miliarde de doze până în vara anului viitor, suficient cât să fie vaccinată complet toată populația planetei de două ori. Însă, dacă dozele vor fi distribuite ca până acum, jumătate dintre oameni vor rămâne, de fapt, nevaccinați. 

Pandemia, dincolo de zidurile civilizației Pandemia, dincolo de zidurile civilizației

Date : ourworldindata.org

Câți își vor pierde viața fiindcă vaccinuri sunt, dar nu unde este nevoie de ele e imposibil de spus. Între lumea celor care au noroc geografic și a celor care nu, punte de legatură trebuia să fie mecanismul COVAX, susținut de OMS și alimentat, cu bani și vaccinuri, de marile puteri. „Schema globală pentru distribuirea echitabilă a vaccinurilor anti-COVID”, așa cum și-a comprimat într-un slogan misiunea, își trăiește, însă, ratarea vocației. 

COVAX și-a propus să trimită în țările sărace 2 miliarde de doze de vaccin în 2021; apoi, și-a tăiat ținta cu aproape 30% din care a livrat, efectiv, doar o treime. Donațiile promise au rămas, în mare, o suma de intenții declarative. Iar puținul care s-a făcut s-a izbit de un alt zid: de vaccinuri este nevoie în țări unde aproape că nu există stat.

The New York Times a arătat recent cum, uneori, dozele de vaccin donate țărilor sărace nu ajung la oamenii cărora le sunt destinate, ci rămân în aeroport, exact așa cum au fost descărcate din avion. Nu exista nici bani și nici personal care să se ocupe de distribuția dozelor în clinici, de administrarea lor sau de informarea populației. 

Așa se face că în Ciad, țara unde speranța de viață înainte de pandemie era de 54 de ani, din 100.000 de doze de vaccin livrate prin COVAX în luna iunie, 94.000 erau încă nefolosite cinci săptămâni mai târziu. Similar, în Benin, 110.000 de doze AstraZeneca au expirat fiindcă autoritățile nu au reușit să administreze decât 267 de vaccinuri pe zi.

Riscul ca virusul să capete mutații rezistente la vaccin este amintit, iar și iar, de către specialiști, însă problema rămâne fără soluții clare. Cum facem să nu producem doar vaccin, ci să și vaccinăm oamenii din țările rămase în urmă e întrebarea care ar putea să ne bântuie ani buni. Ani pe care nu îi avem.

Statele Unite acuză China de genocid

"Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii"
19 Ian. 5:21 p.m
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto

Administraţia americană acuză China că a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii asupra etnicilor uiguri din regiunea vestică Xinjiang. 

„Republica Populară Chineză, sub conducerea Partidului Comunist, a comis acte de genocid împotriva uigurilor majoritar musulmani şi asupra altor grupuri etnice şi religioase din Xinjiang”, transmite Departamentul de Stat de la Washington printr-un comunicat postat pe website-ul instituției. 

Încă din martie 2017, autorităţile din China au comis „acte de detenţie arbitrară şi alte acţiuni severe de lipsire de libertate împotriva a peste un milion de civili, sterilizări forțate, tortura unui număr mare dintre cei reținuți arbitrar, munca forțată și impunerea unor restricții draconice asupra libertății religioase, a libertății de exprimare și a libertății de mișcare”, a acuzat Secretarul de Stat american în funcţie Mike Pompeo.

„Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii”, a adăugat Pompeo.

ONU și mai multe organizații pentru drepturile omului au avertizat în trecut că un milion de etnici uiguri sunt închiși în lagăre de reeducare, unde sunt supuși la tortură și muncă silnică. 

Autoritățile de la Beijing s-au apărat spunând că oamenii vin acolo voluntar, iar lagărele sunt „centre de formare profesională”.

Potrivit comunicărilor oficiale, China luptă împotriva „celor trei forțe malefice” ale separatismului, terorismului și extremismului în regiunea Xinjiang, unde trăiesc 11 milioane de uiguri majoritar musulmani.

Acuzațiile de genocid și crime împotriva umanității apar după ce Beijingul a dus, timp de mai multe decenii, o politică de colonizare cu etnici chinezi han în regiunile populate de musulmani. 

Prin mutarea sistematică a familiilor han în regiunea vestică Xinjiang, ponderea etnicilor uiguri a scăzut, între 1945 și 2008, de la 82% la 46%, în timp ce ponderea etnicilor han a crescut de la 6% la 39%.