Top
Preloader

Noi, armata absurdului

Noi, armata absurdului

Adevărul e o minciună, încrederea e o slăbiciune, realitatea nu e ceea ce pare. Epoca de aur a teoriilor conspirației ne arată de ce trăim în aceeași țară, dar în lumi diferite
Noi, armata absurdului
10 Dec. 5:42 p.m

Pe mulți i-a omorât minciuna. Naivitatea. Negarea. Ideea că pandemia nu e reală, că realitatea nu e ceea ce pare, că statisticile sunt inventate de „ei” iar „noi” suntem marionete atârnate în sforile lor. O conspirație de proporții apocaliptice aprinde imaginația coronascepticilor – cu măștile ne îmbolnăvesc, cu vaccinul ne microcipează, viitorul le aparține. La prima vedere, pare aberant.

Dacă există date care, oricât de des repetate, nu își pierd niciodată puterea de a șoca, acelea sunt, cu siguranță, cele care dezvăluie relația noastră complicată cu adevărul. De-a lungul anilor, sondajele au arătat că 36% dintre americani cred că guvernul lor fie a comandat atentatele de la 11 Septembrie, fie le-a lăsat să se întâmple; 38% dintre britanici sunt convinși că moartea prințesei Diana nu a fost un accident, iar 40% dintre ruși se îndoiesc că americanii au ajuns vreodată pe Luna. 

În falia dintre fapte și ficțiune trăiesc și tineri, și bătrâni, și femei, și bărbați, fără studii sau cu doctorat, cu venituri mici sau mari, un adevărat caleidoscop uman, hotărât să se instaleze în propria realitate. 

Câștigători de premii Nobel, jurnaliști, președinți – au căzut și ei în universul conspirațiilor. În memoriile sale, Webster Hubbell, vechi prieten al lui Bill Cliton, povestește cum, fără a glumi, fostul șef de stat i-a spus: „Hubb, dacă te pun pe tine la Justiție, vreau să afli pentru mine răspunsurile la două întrebări. Unu: Cine l-a omorât pe John F. Kennedy? Și doi: Există OZN-uri?”

Fabricarea unui adevăr

“Istoria este mai degrabă produsul haosului decât al conspirațiilor”  –  Zbigniew Brzezinski

18 iulie 64. Flăcările înroșesc cerul nopții; ard orizonturile orașului. Sub perdeaua de fum, prin labirintul de foc, mii de oameni își caută salvarea. Roma lui Nero devine cărbune. Șase zile și șapte nopți de infern consumă trei sferturi din oraș și sute de vieți. În aer pulsează frica. Teroarea. Cum dispar flăcările, apar zvonurile – cel care a dat foc Romei este chiar Nero.

Potrivit istoricului antic Tacitus, care avea doar opt ani în timpul incendiului, Nero se afla pe atunci în orașul Antium, unde, potrivit unor informații pe care istoricul nu le-a putut niciodată confirma, acesta se urcase pe o scenă și cânta în timp ce Roma era distrusă de flăcări. 

La 57 de ani de la incendiu, un al doilea istoric, Suetonius, amplifică drama: Nero „prefăcându-se dezgustat de clădirile vechi și plictisitoare și de străzile înguste și șerpuite ale Romei, a dat foc cu obrăznicie orașului.” Pe firul vechilor zvonuri, merge mai departe: „Nero a privit conflagrația din Turnul lui Mecena, captivat de ceea ce el a numit „frumusețea flăcărilor”; apoi și-a îmbrăcat costumul de tragedian și a cântat Sacul lui Ilium de la început până la sfârșit.”

La 165 de ani de la incendiu, Cassius Dio adaugă detalii noi: „În timp ce întreaga populație se afla în această stare de spirit și mulți, înnebuniți de dezastru, se aruncau direct în flăcări, Nero a urcat pe acoperișul palatului, de unde se vedea cea mai bună panoramă asupra conflagrației”. De acolo, povestește istoricul, împăratul privea cum Roma era înghițită de foc și cânta la liră.

Astăzi, o teorie a conspirației veche de 1956 de ani are greutatea unui eveniment istoric. Un ecou al unui ecou al unui ecou, un adevăr creat pe măsură ce a fost repetat nu este doar un origami de fapte și ficțiuni, ci un mod de a înțelege lumea. 

Fabricarea unui diavol

„Vedem fețe umane pe lună, armate în nori; și printr-o înclinație naturală, dacă nu este corectată de experiență și reflecție, atribuim răutate și bunătate la tot ceea ce ne face rău sau ne place.”  –  David Hume

Un împărat nebun. O societate secretă. Un miliardar care controlează lumea. Toate sunt de preferat haosului total. Impredictibilului. Amestecului repetabil de ghinion pur și eroare umană. Toate oferă, în universul conspirațiilor, un răspuns mai confortabil la întrebarea „De ce suferim?”. 

Fără analiză și fără rațiune, le insuflăm dezastrelor sens și intenție. Psihologii numesc mecanismul „control compensator” – tendința ca, atunci când pierdem controlul asupra propriei noastre vieți, să credem că altcineva are control asupra noastră; că „nimic nu este întâmplător” și „totul se întâmplă cu un motiv”.

„Dacă te gândești puțin”, scrie John Keel în Disneyland-ul Zeilor, „vei realiza că miliarde de oameni au înțeles și au crezut acest lucru de mii de ani. Această convingere este fundația tuturor marilor noastre religii.” Este convingerea care, de mii de ani, ne-a fost colac de salvare într-un ocean al hazardului unde oameni nevinovați mor fără niciun motiv, unde se întâmplă dezastre fără niciun sens, unde soarta fiecăruia depinde de șansă.

Acum, când mulți îi pierd pe cei dragi, își pierd economiile și sănătatea, locurile de muncă și educația, se pot găsi, mai ușor ca oricând, piesele pentru construirea unui diavol contemporan. Guvernul chinez. Guvernul american. Industria farmaceutică. Bill Gates. Toți, fețe interschimbabile pentru sursa răului – un Nero pentru zilele noastre.

De o cruzime împinsă până la caricatură, demonii de astăzi se desprind, la fel ca în mituri, basme sau producții Hollywood, din aceeași temă fundamentală care inspiră toate poveștile omenirii: lupta dintre bine și rău în care putem fi acum protagoniști. „Unde merge unul, mergem toți” spune sloganul QAnon, mișcare ai cărei susținători se consideră „Armata adevărului”. Să omori și să mori pentru o idee – acolo duce drumul superlativelor morale.

Fabricarea unui război

„Dacă oamenii definesc situațiile ca fiind reale, atunci consecințele lor sunt reale.” – William și Dorothy Thomas

„Mă motivează iubirea mea pentru Europa, pentru cultura europeană și pentru toți europenii” scria în 2011 norvegianul Anders Breivik în manifestul de 1.500 de pagini postat pe internet cu câteva ore înainte să ucidă 77 de oameni. Criminalul, ale cărui victime au fost în mare parte adolescenți, era convins că exista o conspirație islamică pentru invadarea Europei, astfel că masacrul, evanghelizat cu limbajul bunătății și al patriotismului, era în ochii săi un război sfânt. 

În 1925, certitudini similare se cristalizau în „biblia” nazismului. Mein Kampf, manifestul lui Adolf Hitler, justifica antisemitismul printr-o teorie a conspirației potrivit căreia evreii încercau să preia controlul lumii. În mai puțin de un deceniu de picurat otravă, naziștii ajungeau la putere în Germania iar teoria le era predată copiilor în școli. 

Uniți în paranoia și prejudecăți, gândind aceleași gânduri, milioane de oameni au arătat cât de ușor se face saltul de la fals la adevăr oficial, de la o teorie a conspirației la o ideologie politică. Nu există cineva care controlează lumea, dar ideea că cineva controlează lumea poate controla lumea.

Astăzi, aceeași convingere provoacă un război diferit. Anti-sistem, anti-elite, anti-știință, anti-intelectualism – aproape că e dificil să găsim un cuvânt să descrie curenții care circulă în societate fără să conțină în corpul lui însăși ideea unui conflict. 

Senzația că guvernele distrug libertăți, că mass media distruge adevărul, că doctorii ne distrug sănătatea, că „ei” ne distrug pe „noi” transformă teoriile conspirației într-un tărâm al contradicțiilor unde, în același timp, SARS-CoV-2 este o armă biologică, este complet inofensiv și nu există. Singura constantă e neîncrederea.

Fabricarea unui viitor

„Cei care cred în teoriile conspirației au dreptate în legătură cu un lucru: actuala stare de fapt nu este acceptabilă. Au înțeles cu exactitate că există inegalități de putere și privilegii în lume – și amenințări la adresa lumii în sine – care trebuie rectificate.” – Chip Berlet

Nimic nu hrănește teoriile conspirației ca o conspirație adevărată. Cu fiecare program de supraveghere în masă, cu fiecare scrutin câștigat prin știri false, cu fiecare dovadă că online viața privată nu există, paranoia este justificată. Cambridge Analytica, Volkswagen, NSA, scandaluri care unesc zeci de milioane de oameni și continente diferite au lăsat o lume întreagă în stare de șoc, întrebându-se ce altceva mai este ascuns.

Nu este astăzi exagerat să presupui că cineva, undeva îți ascultă telefonul; că propriile gadget-uri te spionează; că toată activitatea ta online e înregistrată, stocată, procesată și exploatată. Frica e globalizată. Giganții IT și mozaicul de forme ale spionajului modern ne amintesc constant că marile puteri și marile companii nu sunt nici responsabile, nici transparente; că legile și democrațiile noastre au rămas în urmă; că și supravegherea, și propaganda sunt, până la urmă, realități ale vremurilor noastre.

Folclorul contemporan nu spune nimic adevărat despre demonii pe care îi inventează, dar are adevăruri de spus. 

Teoria că pandemia este un război biologic purtat de guvernul Americii sau de cel al Chinei subliniază cu pastă roșie războiul cultural dintre cele două țări și anxietățile celorlalți, privindu-l. La rândul său, sentimentul anti-globalizare, îmbrăcat în fantezie, construiește Noua Ordine Mondială, supra-guvernul imaginar care va înlocui, potrivit scenariilor, statele suverane cu o dictatură globală. Din aceleași energii naționaliste țâșnesc teorii multiple ce pun în rolul principal Organizația Mondială a Sănătății. În anii trecuți, protagoniștii erau ONU și FMI, însă frica era aceeași.

Inegalitatea crescândă, rasismul încă înrădăcinat, adevăruri inconfortabile despre viața secretă a societăților noastre apar în imaginarul colectiv ca pe radarul unui sistem de alertă. Fără a arăta și soluții reale, teoriile conspirației arată probleme. Ar trebui să le vedem.

Pandemia, dincolo de zidurile civilizației

Marile puteri sunt acuzate că au monopolizat accesul la vaccinuri, cu riscul dezvoltării unei noi tulpini periculoase în țările lumii a treia
05 Nov. 3:13 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

Nici doctorii care tratează bolnavi de COVID, nici diabeticii pentru care infectarea poate fi fatală, nici profesorii care stau ore întregi cu elevii îngrămădiți în clase, nici bătrânii și nici funcționarii. Aproape nimeni nu s-a putut vaccina. În țările lumii a treia, vaccinul – care deseori ajunge la gunoi în lumea civilizată – este de negăsit. 

Când Joe Biden a promis că America va deveni „arsenalul de vaccinuri al lumii” era neclar dacă Statele Unite au reintrat în logica unei superputeri globale sau dacă, din nou, își subestimează astenia. Astăzi, la aproape un an de la startul campaniei de vaccinare, statisticile sunt sumbre și rușinoase. Circa 60% din populația americană este imunizată împotriva COVID-19, în vreme ce în Haiti, la doar două ore de zbor cu avionul, ponderea celor vaccinați cu ambele doze este de 0.3%. 

Pentru Haiti și alte câteva zeci de țări, ziua în care 60% din populație va fi imunizată va veni, cel mai devreme, în 2023, estimează The Economist Intelligence Unit, la doi ani distanță după Statele Unite, Uniunea Europeană și China. Decalajul va însemna nu doar că în unele părți ale lumii COVID-19 va continua să secere periodic populația care nu are acces la vaccin, ci și că virusul va avea suficient timp să producă noi și noi mutații, posibil rezistente la serurile dezvoltate până acum. 

Pandemia, dincolo de zidurile civilizației Pandemia, dincolo de zidurile civilizației

Date : The Economist Intelligence Unit

Pentru marile puteri însă, prioritățile – corect alese sau nu –  sunt altele. Inocularea pe scară largă cu cea de-a treia doză de vaccin este „imorală, nedreaptă, injustă și trebuie să se oprească”, i-a spus directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus jurnalistei CNN Becky Anderson. Ploaia de cuvinte biciuitoare vine după ce luni întregi OMS a tot repetat că 75% din vaccinurile distribuite la nivel global au mers către numai 10 țări. 

Interesul propriu nu este singura explicație. Guvernele statelor dezvoltate au cheltuit anul trecut zeci de miliarde de dolari pentru a precomanda diferite vaccinuri aflate în etapa de cercetare, preluând astfel riscul ca unele dintre seruri (sau toate) să nu fie viabile. Investițiile au făcut ca omenirea să aibă primul vaccin împotriva COVID-19 în mai puțin de un an de zile, față de 5 – 10 ani cât durează, de regulă, dezvoltarea unui nou vaccin. Însă tot ele au condus la nașterea unei specii accidentale de naționalism.

Uniunea Europeană a comandat peste 3 miliarde de doze de vaccin, suficient cât să își vaccineze întreaga populație cu schema completă de aproape 4 ori. Canada a cumpărat 11 doze pentru fiecare cetățean, Marea Britanie câte 7, iar Statele Unite câte 5. Roase de sărăcie, zeci de națiuni au sperat că se vor imuniza cu doze donate de țările dezvoltate. S-au înșelat.

Pandemia, dincolo de zidurile civilizației Pandemia, dincolo de zidurile civilizației

Date : Duke Global Health Innovation Center

În țările cu mai multe vaccinuri decât oameni care să le vrea, de prea multe ori, surplusul a ajuns la gunoi. Peste 15 milioane de doze au fost aruncate în Statele Unite între lunile martie și septembrie, potrivit unei analize a Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Chiar și în România, peste 150.000 de doze de vaccin au ajuns deșeuri medicale fiindcă nu au fost folosite până la data de expirare. 

Risipa poate continua. Producția totală de vaccinuri va ajunge la 27 de miliarde de doze până în vara anului viitor, suficient cât să fie vaccinată complet toată populația planetei de două ori. Însă, dacă dozele vor fi distribuite ca până acum, jumătate dintre oameni vor rămâne, de fapt, nevaccinați. 

Pandemia, dincolo de zidurile civilizației Pandemia, dincolo de zidurile civilizației

Date : ourworldindata.org

Câți își vor pierde viața fiindcă vaccinuri sunt, dar nu unde este nevoie de ele e imposibil de spus. Între lumea celor care au noroc geografic și a celor care nu, punte de legatură trebuia să fie mecanismul COVAX, susținut de OMS și alimentat, cu bani și vaccinuri, de marile puteri. „Schema globală pentru distribuirea echitabilă a vaccinurilor anti-COVID”, așa cum și-a comprimat într-un slogan misiunea, își trăiește, însă, ratarea vocației. 

COVAX și-a propus să trimită în țările sărace 2 miliarde de doze de vaccin în 2021; apoi, și-a tăiat ținta cu aproape 30% din care a livrat, efectiv, doar o treime. Donațiile promise au rămas, în mare, o suma de intenții declarative. Iar puținul care s-a făcut s-a izbit de un alt zid: de vaccinuri este nevoie în țări unde aproape că nu există stat.

The New York Times a arătat recent cum, uneori, dozele de vaccin donate țărilor sărace nu ajung la oamenii cărora le sunt destinate, ci rămân în aeroport, exact așa cum au fost descărcate din avion. Nu exista nici bani și nici personal care să se ocupe de distribuția dozelor în clinici, de administrarea lor sau de informarea populației. 

Așa se face că în Ciad, țara unde speranța de viață înainte de pandemie era de 54 de ani, din 100.000 de doze de vaccin livrate prin COVAX în luna iunie, 94.000 erau încă nefolosite cinci săptămâni mai târziu. Similar, în Benin, 110.000 de doze AstraZeneca au expirat fiindcă autoritățile nu au reușit să administreze decât 267 de vaccinuri pe zi.

Riscul ca virusul să capete mutații rezistente la vaccin este amintit, iar și iar, de către specialiști, însă problema rămâne fără soluții clare. Cum facem să nu producem doar vaccin, ci să și vaccinăm oamenii din țările rămase în urmă e întrebarea care ar putea să ne bântuie ani buni. Ani pe care nu îi avem.

Statele Unite acuză China de genocid

"Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii"
19 Ian. 5:21 p.m
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto

Administraţia americană acuză China că a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii asupra etnicilor uiguri din regiunea vestică Xinjiang. 

„Republica Populară Chineză, sub conducerea Partidului Comunist, a comis acte de genocid împotriva uigurilor majoritar musulmani şi asupra altor grupuri etnice şi religioase din Xinjiang”, transmite Departamentul de Stat de la Washington printr-un comunicat postat pe website-ul instituției. 

Încă din martie 2017, autorităţile din China au comis „acte de detenţie arbitrară şi alte acţiuni severe de lipsire de libertate împotriva a peste un milion de civili, sterilizări forțate, tortura unui număr mare dintre cei reținuți arbitrar, munca forțată și impunerea unor restricții draconice asupra libertății religioase, a libertății de exprimare și a libertății de mișcare”, a acuzat Secretarul de Stat american în funcţie Mike Pompeo.

„Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii”, a adăugat Pompeo.

ONU și mai multe organizații pentru drepturile omului au avertizat în trecut că un milion de etnici uiguri sunt închiși în lagăre de reeducare, unde sunt supuși la tortură și muncă silnică. 

Autoritățile de la Beijing s-au apărat spunând că oamenii vin acolo voluntar, iar lagărele sunt „centre de formare profesională”.

Potrivit comunicărilor oficiale, China luptă împotriva „celor trei forțe malefice” ale separatismului, terorismului și extremismului în regiunea Xinjiang, unde trăiesc 11 milioane de uiguri majoritar musulmani.

Acuzațiile de genocid și crime împotriva umanității apar după ce Beijingul a dus, timp de mai multe decenii, o politică de colonizare cu etnici chinezi han în regiunile populate de musulmani. 

Prin mutarea sistematică a familiilor han în regiunea vestică Xinjiang, ponderea etnicilor uiguri a scăzut, între 1945 și 2008, de la 82% la 46%, în timp ce ponderea etnicilor han a crescut de la 6% la 39%.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite

Sute de militari ai Gărzii Naționale au asigurat paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat pentru punerea sub acuzare a lui Donald Trump
Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
14 Ian. 12:31 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

Sute de militari ai Gărzii Naționale au fost detașați la Washington pentru a asigura paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat, miercuri seară, punerea sub acuzare a preşedintelui în exerciţiu Donald Trump. Cu 231 de voturi pentru și 197 împotrivă, membrii Camerei Reprezentanților au aprobat inculparea republicanului pentru „instigare la insurecție”. 

Decizia vine la o săptămână după asaltul susținătorilor săi asupra Capitoliului, în urma căruia și-au pierdut viața patru protestatari și un ofițer de poliție. FBI și reprezentanţii Poliţiei Capitoliului au atras atenţia asupra unor noi proteste armate care ar putea avea loc în aceste zile.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Ca parte a măsurilor de securitate, Capitoliul american a fost împrejmuit cu un gard metalic de doi metri înălțime, au fost montate bariere de trecere și detectoare de metale. În clădirea care stă în centrul democrației americane, soldații Gărzii Naționale au fost echipați cu arme letale, scuturi și măști de gaze.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

În timpul gărzii de 24 de ore, militarii aflați în pauză de odihnă au dormit înarmați pe holurile clădirii. Observatorii au surprins soldații întinși pe podelele Capitoliului, alături de grămezi de scuturi și șiruri de puști sprijinite de pereţi.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Imaginile cu militari înarmați în clădirea Capitoliului apar la o săptămână de la scena haosului din timpul insurecției, când susținătorii președintelui în funcție au vandalizat mai multe încăperi, în timp ce congresmenii se baricadau în birouri sau încercau să părăsească clădirea.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Într-un mesaj video publicat ieri pe profilul de Twitter al Casei Albe, Donald Trump spune că: „Violența în masă contrazice orice credință a mea și tot ceea ce reprezintă mișcarea noastră. Niciunul dintre adevăraţii mei susținători nu ar putea fi de acord cu violenţa politică.” 

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Pe 20 ianuarie, Garda Națională va detașa cel puțin 20.000 de soldați la Washington, la inaugurare președintelui ales Joe Biden. În 2016, într-un context mai puțin tensionat, circa 8.000 de militari au fost desfășurați la ceremonia de învestire a lui Donald Trump.