Top
Preloader

Milionul de musulmani din lagărele Chinei și poliția „predictivă”

Milionul de musulmani din lagărele Chinei și poliția "predictivă"

Big data și inteligența artificială, folosite de Beijing pentru a justifica un abuz la scară industrială
Milionul de musulmani din lagărele Chinei și poliția „predictivă”
14 Ian. 11:32 a.m
Image sourceMichael Wong
Image sourceMichael Wong

În țara în care tehnologia devine antiteza progresului, imaginația devine limita terorii. Mai multe investigații jurnalistice au arătat că un milion de etnici uiguri musulmani sunt închiși în lagăre de reeducare în China, într-o încercare a autorităților de a opri extremismul religios înainte să se întâmple. 

Deținuții nu au nicio acuzație oficială, niciun proces și nicio condamnare. Operațiunea are loc în afara sistemului judiciar, iar tehnologia joacă rolul de judecător. 

Pentru detectarea potențialilor teroriști, autoritățile folosesc o platformă care centralizează toate datele colectate de sistemele de supraveghere în masă și urmărește modele de comportament despre care poliția crede că sunt precursori ai infracționalității.

Studiul Coranului, lungimea bărbii și lipsa tutunului de pe lista de cumpărături sunt printre factorii care atrag atenția autorităților. Așa s-a ajuns ca în provincia vestică Xinjiang, unde sunt concentrați etnicii uiguri, unul din șase adulți să sfârșească în lagăre de reeducare, iar copiii lor, circa jumătate de milion în total, în instituții similare, speciale pentru minori.

Omogenizare culturală

Cei eliberați povestesc că au fost forțați să-și înlocuiască religia cu dragostea pentru partid. Au învățat mandarină, au exersat marșuri militare, au memorat legi și au recitat ode. Deținuții au primit puncte pentru „transformare ideologică“ și „disciplină“ și au părăsit lagarul doar după ce au fost considerați „reeducați” de patru comisii diferite. 

Nu lipsesc poveștile despre tortură. Femeile eliberate vorbesc despre violuri, avorturi forțate și injecții în urma cărora au devenit infertile.

În afara lagărelor, diversitatea este tratata cu buldozerul. Circa o sută de cimitire ale etnicilor uiguri au fost distruse și transformate în locuri de joacă sau parcări. În școli a fost interzisă limba uigură, în moschei a apărut propaganda comunistă, iar în casele rămase goale au fost mutați etnici han. 

Implantul cultural nu este nou. Cu o politică de colonizare aplicată sistematic, Beijingul a reușit ca între 1945 și 2008 să reducă ponderea etnicilor uiguri în Xinjiang de la 82% la 46%, timp în care ponderea etnicilor han a crescut de la 6% la 39%.

Analiza cost-beneficiu

Gata să devină cea mai mare economie a lumii, China nu accepta piedici în calea ascensiunii sale. Xinjiang deține circa 40% din rezervele de cărbune ale țării și aproape un sfert din cele de gaze și petrol. Provincia se învecinează cu opt țări și este un punct cheie pe Noul Drum al Mătăsii, proiectul menit să reconfigureze rutele comerciale internaționale, plasând China în centrul economiei globale.

Separatismul, terorismul și extremismul – „cele trei rele” în optica Beijingului – nu sunt fără precedent în Xinjiang. Etnicii uiguri au avut propriul stat independent de două ori în ultimul secol, însă prima națiune a rezistat un an până a fost asimilată din nou de China, iar a doua, cinci ani. 

Tendințele de fragmentare au persistat. La fel și amenințarea teroristă. În 2014, mai mulți separatiști uiguri au ucis 31 de persoane și au rănit alte 141 într-un atac repetat la scară mai mică în anii următori.

Tehnologie pentru controlul social

Astăzi, frustrarea populară erupe mai greu. Potrivit The Economist, fiecare oraș este divizat în zone de câte 500 de locuitori, iar aceștia sunt arondați unei secții de poliție care urmărește activitatea fiecăruia dintre ei. 

În Xinjiang au fost instalate mii de puncte de control unde oamenii trebuie să scaneze cartea de identitate care specifică etnia din care fac parte. Deseori, telefoanele minoritarilor sunt confiscate iar datele de pe ele, încărcate în platforma de supraveghere a poliției. 

Ce anume caută poliția în datele colectate rămâne o necunoscută. Cei un milion de oameni încarcerați fără un motiv clar le dau celor din exterior senzația că nici ei nu sunt chiar liberi și că ar putea fi oricând selectați de algoritmii care au luat locul sălilor de judecată.

Pentru oficiali, teroarea continuă pare definiția succesului. Ambasadorul Chinei în Marea Britanie le-a explicat jurnaliștilor de la BBC că măsurile din Xinjiang au făcut că în ultimii trei ani să nu mai existe niciun atac terorist.

„Regiunea se bucură acum de stabilitate și unitate socială între grupurile etnice. Oamenii de acolo trăiesc o viață fericită, cu un sentiment mult mai puternic de împlinire și securitate.”

Statele Unite acuză China de genocid

"Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii"
19 Ian. 5:21 p.m
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto

Administraţia americană acuză China că a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii asupra etnicilor uiguri din regiunea vestică Xinjiang. 

„Republica Populară Chineză, sub conducerea Partidului Comunist, a comis acte de genocid împotriva uigurilor majoritar musulmani şi asupra altor grupuri etnice şi religioase din Xinjiang”, transmite Departamentul de Stat de la Washington printr-un comunicat postat pe website-ul instituției. 

Încă din martie 2017, autorităţile din China au comis „acte de detenţie arbitrară şi alte acţiuni severe de lipsire de libertate împotriva a peste un milion de civili, sterilizări forțate, tortura unui număr mare dintre cei reținuți arbitrar, munca forțată și impunerea unor restricții draconice asupra libertății religioase, a libertății de exprimare și a libertății de mișcare”, a acuzat Secretarul de Stat american în funcţie Mike Pompeo.

„Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii”, a adăugat Pompeo.

ONU și mai multe organizații pentru drepturile omului au avertizat în trecut că un milion de etnici uiguri sunt închiși în lagăre de reeducare, unde sunt supuși la tortură și muncă silnică. 

Autoritățile de la Beijing s-au apărat spunând că oamenii vin acolo voluntar, iar lagărele sunt „centre de formare profesională”.

Potrivit comunicărilor oficiale, China luptă împotriva „celor trei forțe malefice” ale separatismului, terorismului și extremismului în regiunea Xinjiang, unde trăiesc 11 milioane de uiguri majoritar musulmani.

Acuzațiile de genocid și crime împotriva umanității apar după ce Beijingul a dus, timp de mai multe decenii, o politică de colonizare cu etnici chinezi han în regiunile populate de musulmani. 

Prin mutarea sistematică a familiilor han în regiunea vestică Xinjiang, ponderea etnicilor uiguri a scăzut, între 1945 și 2008, de la 82% la 46%, în timp ce ponderea etnicilor han a crescut de la 6% la 39%.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite

Sute de militari ai Gărzii Naționale au asigurat paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat pentru punerea sub acuzare a lui Donald Trump
Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
14 Ian. 12:31 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

Sute de militari ai Gărzii Naționale au fost detașați la Washington pentru a asigura paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat, miercuri seară, punerea sub acuzare a preşedintelui în exerciţiu Donald Trump. Cu 231 de voturi pentru și 197 împotrivă, membrii Camerei Reprezentanților au aprobat inculparea republicanului pentru „instigare la insurecție”. 

Decizia vine la o săptămână după asaltul susținătorilor săi asupra Capitoliului, în urma căruia și-au pierdut viața patru protestatari și un ofițer de poliție. FBI și reprezentanţii Poliţiei Capitoliului au atras atenţia asupra unor noi proteste armate care ar putea avea loc în aceste zile.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Ca parte a măsurilor de securitate, Capitoliul american a fost împrejmuit cu un gard metalic de doi metri înălțime, au fost montate bariere de trecere și detectoare de metale. În clădirea care stă în centrul democrației americane, soldații Gărzii Naționale au fost echipați cu arme letale, scuturi și măști de gaze.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

În timpul gărzii de 24 de ore, militarii aflați în pauză de odihnă au dormit înarmați pe holurile clădirii. Observatorii au surprins soldații întinși pe podelele Capitoliului, alături de grămezi de scuturi și șiruri de puști sprijinite de pereţi.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Imaginile cu militari înarmați în clădirea Capitoliului apar la o săptămână de la scena haosului din timpul insurecției, când susținătorii președintelui în funcție au vandalizat mai multe încăperi, în timp ce congresmenii se baricadau în birouri sau încercau să părăsească clădirea.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Într-un mesaj video publicat ieri pe profilul de Twitter al Casei Albe, Donald Trump spune că: „Violența în masă contrazice orice credință a mea și tot ceea ce reprezintă mișcarea noastră. Niciunul dintre adevăraţii mei susținători nu ar putea fi de acord cu violenţa politică.” 

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Pe 20 ianuarie, Garda Națională va detașa cel puțin 20.000 de soldați la Washington, la inaugurare președintelui ales Joe Biden. În 2016, într-un context mai puțin tensionat, circa 8.000 de militari au fost desfășurați la ceremonia de învestire a lui Donald Trump.

 

 

Vaccin împotriva democrației

Pandemia de coronavirus este folosită drept pretext pentru suspendarea Parlamentului și împiedicarea alegerilor anticipate în Malaezia
Vaccin împotriva democrației
13 Ian. 4:52 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

În Ungaria, pandemia de coronavirus i-a oferit, anul trecut, lui Viktor Orban posibilitatea de a guverna singur, prin ordonanțe de urgență. În Hong Kong, sub pretextul riscului de îmbolnăvire, alegerile parlamentare au fost amânate cu un an. Acum, criza COVID-19 este folosită ca scuză pentru a pune pe pauza democrația în Malaezia. 

Regele țării, Al-Sultan Abdullah, a declarat stare națională de urgență, pentru prima dată în ultimii 52 de ani, suspendând astfel activitatea Parlamentului. Guvernul va putea legifera fără aprobarea Legislativului, iar până la 1 august, nu vor putea fi organizate alegeri. 

Decizia vine la solicitarea primului ministru într-un moment în care opozanții cer demisia sa și organizarea de alegeri anticipate. Mandatul lui Muhyiddin Yassin în fruntea Guvernului este contestat de liderul opoziţiei Anwar Ibrahim, dar și de mai mulți parlamentari ai coaliției aflate la putere.

Premierul Muhyiddin Yassin a solicitat decretarea stării de urgență și la sfârșitul anului trecut, însă propunerea sa a fost respinsă

Instaurarea stării de urgență îi oferă administrației sale mai multă putere în gestionarea crizei COVID-19, inclusiv asupra operațiunilor spitalelor private. De asemenea, Guvernul va putea apela la poliție și armată pentru a oferi asistență în aplicarea măsurilor de sănătate publică.

Primul ministru a declarat că starea de urgență „nu este o lovitură militară de stat” și că această perioadă va fi una de calm și stabilitate. 

„Numărul de infectări continuă să crească și nu există semne că vor scădea în viitorul apropiat”, a spus Muhyiddin într-o conferință de presă televizată. „Prin urmare, guvernul are nevoie de anumite puteri pentru a se asigura că virusul poate fi combătut în mod eficient iar sistemul sanitar nu este paralizat.”

Malaezia, o țară cu peste 31 de milioane de locuitori, a înregistrat ieri 3.309 noi infectări – maximul atins de la începutul pandemiei. Dintre bolnavii spitalizați, 190 se aflau la terapie intensivă, iar 83 erau intubați.

Politicienii din opoziție sunt de părere că, datorită măsurilor luate și a incompetenței Guvernului, primul ministru este responsabil pentru creșterea numărului de infectări, iar acum acesta se folosește de pandemie ca scuză pentru a rămâne la putere. 

„Văd această măsură ca fiind complet inutilă din perspectiva COVID-19”, a declarat specialista  în științe politice Bridget Welsh pentru agenția de știri Bloomberg. „Este o mișcare politică pentru conservarea puterii.” 

Următoarele alegeri, potrivit premierului Muhyiddin Yassin, vor fi organizate după ce un comitet independent va declara sfârșitul pandemiei.