Peste 200 de milioane de camere video sunt deja în funcțiune și orice locuitor poate fi identificat de ele în doar câteva secunde. Sistemul de supraveghere al Chinei devine carte de vizită pentru regimurile autoritare și democrațiile incomplete din întreaga lume.
O analiză a unui think-tank american arată că Beijingul a exportat echipamente de supraveghere în masă dotate cu inteligență artificială în 63 de țări precum Iran, Myanmar, Venezuela, Zimbabwe, Uzbekistan, Pakistan, Kenya și Emiratele Arabe Unite. Toate sunt legate de același fir roșu: un trecut pătat în ceea ce privește respectarea drepturilor omului.
Școala de represiune
„China își exportă acum sistemul de supraveghere în întreaga lume. Oferă cursuri de specializare, seminarii și excursii de studiu, pe lângă echipamentele de ultimă oră cu inteligență artificială și tehnologii de recunoaștere facială”, conchide institutul de cercetare Freedom House în raportul anual pe tema libertății în lume.
Autoritățile din 36 de țări au beneficiat deja de programe de instruire pe teme precum „ghidarea opiniei publice”, o expresie menită să cosmetizeze lecțiile de cenzură.
Spionaj în Ecuador
Autoritățile din Ecuador au fost printre primii clienți ai Chinei. Potrivit The New York Times, oficialii ecuadorieni sosiți în Beijing înaintea Jocurilor Olimpice din 2008 au fost invitați la o prezentare a sistemului de supraveghere folosit pentru a menține ordinea în oraș și au fost profund impresionați de rezultate.
În urma discuțiilor, guvernul din Ecuador a decis să împrumute de la chinezi 240 de milioane de dolari pentru a cumpăra de la aceștia sistemul ECU-911, o rețea de 4.300 de camere de supraveghere construite de Huawei și alte două companii controlate de statul chinez.
Sistemul a fost prezentat ca soluție la nivelul înalt de infracționalitate din țară, însă criticii spun că în zonele cele mai rău-famate nici nu au fost montate camere video. Totuși, acestea au fost instalate în apropierea caselor disidenților și jurnaliștilor.
Există temerea că sistemul nu trimite înregistrările video doar către baza de date a poliției, ci și către serviciul de informații al Ecuadorului, o agenție cunoscută pentru campaniile de intimidare purtate în trecut împotriva oponenților puterii.
Același sistem construit de chinezi în Ecuador, a fost ulterior cerut și de guvernele din Venezuela, Bolivia și Angola.
Liviu Dragnea și „siguranța cetățeanului”
Tehnologiile de monitorizare puteau ajunge și în România. În 2013, chinezii ii prezentau sistemul de recunoaștere facială fostului premier Victor Ponta, aflat în vizita oficiala la Beijing. Glumind, acesta le-a spus chinezilor că i-ar plăcea să implementeze sistemul în România, dar că va trebui să întrebe mai întâi presa daca este de acord ca Guvernul să supravegheze totul.
Un an mai târziu, discuțiile au devenit mai serioase. Liviu Dragnea, pe atunci vicepremier, negocia implementarea sistemului cu două companii chineze și le propunea acestora să aleagă un oraș din România unde să dezvolte un proiect-pilot.
„Important e ca un astfel de proiect-pilot să se realizeze în ţara noastră, pentru ca toate autorităţile locale din România să înţeleagă care este importanţa acestui stil de guvernare inteligentă care te poate ajuta să intervii rapid atunci când apar situaţii care pot pune în pericol siguranţa cetăţenului”, declara pe atunci Liviu Dragnea, citat de Mediafax.