Top
Preloader

A fost închiderea școlilor o greșeală?

A fost închiderea școlilor o greșeală?

Peste trei sferturi dintre copiii de vârstă școlară din întreaga lume au fost ținuți departe de sălile de clasă de teamă că ei sunt cei mai importanți vectori de transmitere a coronavirusului
12 Mai 5:28 p.m
Image sourceAbacaPress | Hepta | Mediafax Foto
Image sourceAbacaPress | Hepta | Mediafax Foto

Peste trei sferturi dintre copiii de vârstă școlară din întreaga lume au fost ținuți departe de sălile de clasă de teamă că ei sunt cei mai importanți vectori de transmitere a coronavirusului. Acum argumentul pentru închiderea școlilor începe să pară steril din punct de vedere științific. 

Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății sublinia la finele lunii februarie că în China nu a fost identificat niciun caz de transmitere a coronavirusului de la copii către adulți. Rezultatul a putut fi pus pe seama măsurilor draconice de izolare de acolo, însă ulterior a fost observat și în alte țări. 

În luna aprilie, revista americană de specialitate Clinical Infectious Diseases a prezentat cazul unui copil bolnav de Covid-19 care, deși mergea la școală, la cursuri de limbi străine și la un club sportiv unde a intrat în contact cu peste 170 de oameni, nu a transmis coronavirusul nimănui. 

„Copiii sub 10 ani sunt mai puțin susceptibili să se infecteze decât adulții, iar dacă se infectează, este mai puțin probabil să se îmbolnăvească grav”, a explicat într-un interviu conducătorul unui proiect de cercetare derulat în Islanda. „Ceea ce este interesant este că, chiar dacă un copil se infectează, probabilitatea răspândirii coronavirusului este mai mică decât în cazul adulților. Nu am găsit niciun caz în care un copil să infecteze părinții.” 

Uitare organizată

Educația a fost pusă între paranteze de panică. Însă acum, când cazurile de noi infectări sunt tot mai puține și se înmulțesc dovezile că virusul nu e transmis ușor de către copii, unele țări redeschid școlile pentru a salva măcar săptămânile rămase până la vacanță. 

Institutul de sănătate publică din Norvegia, țară care a redeschis școlile încă din luna aprilie, remarcă faptul că epidemia nu s-a reaprins odată cu întoarcerea copiilor în sălile de clasă. Franța, Olanda și Coreea de Sud încep redeschiderea graduală în această săptămână, însă în alte țări, inclusiv în România, elevii vor fi chemați la clase abia în septembrie, după 6 luni de la închiderea școlilor.

La un nivel fără precedent, învățământul trăiește acum un experiment de uitare organizată. O analiză The Economist arată cum elevii afectați de o grevă a profesorilor întinsă pe două luni de zile în 1990 au fost mai predispuși să repete anul școlar decât cei care au continuat cursurile în regim normal. Șansele să obțină ulterior o diplomă de facultate au fost, și ele, mai mici.

Fiecare zi în care școlile sunt închise vine cu un cost de 173 de dolari pentru fiecare copil, calculează institutul norvegian de statistică. Cea mai mare parte a sumei o reprezintă veniturile pe care acesta le va pierde în viitor fiindcă educația i-a fost întreruptă, iar restul sunt pierderile de productivitate ale părinților care preiau, într-o măsură mai mare, sarcina lecțiilor și a temelor.

Un șoc asimetric

Forțate să deseneze pe genunchi ciorna unui sistem care să înlocuiască școala fizică, autoritățile din întreaga lume au venit cu substitute imperfecte. Iar copiii din familiile sărace au cel mai mult de suferit. Circa 250.000 de elevi din România nu au acces la un calculator cu internet pentru a învăța online. La fel și un sfert dintre copiii săraci din Statele Unite.

Sub unele aspecte, sistemul de învățamânt își trăiește ratarea vocației. Capacitatea educației de a le oferi copiilor șanse egale este acum mai redusă ca oricând. Mai multe școli americane au arătat că peste o treime dintre elevi nu s-au conectat niciodată la platforma de educație online pusă la dispoziția lor, în vreme ce în școlile de elită aproape toți copiii învață pe internet. 

În Marea Britanie, peste jumătate dintre elevii școlilor private iau parte zilnic la lecțiile online, comparativ cu numai 20% în cazul celor din școlile de stat. Guvernul de la Londra a decis ca 500.000 de copii vulnerabili să poată veni, dacă doresc, la școală pentru a contrabalansa lipsurile de acasă. Prezența, însă, a fost de doar 5%. 

Wall Street votează cu Joe Biden

Scăderile de taxe și recordurile pe bursă nu îi conving pe investitori să îl susțină, din nou, pe Donald Trump
21 Aug. 4:36 p.m
Image sourceZuma Press | Hepta | Mediafax Foto
Image sourceZuma Press | Hepta | Mediafax Foto

Din fotoliul de președinte miliardar, Donald Trump a reușit să amestece retorica populistă cu un plan de business la scară națională. În timpul mandatului său, taxele pentru companii au scăzut, regulile impuse sectorului financiar în urma crizei din 2008 au fost relaxate, iar cotațiile bursiere au atins maxime istorice. Și totuși, pe Wall Street, cadourile administrației Trump sunt demonetizate.

Pentru prima dată în ultimii zece ani, industria financiară donează mai mulți bani către democrați decât către republicani, arată The Center for Responsive Politics, un ONG care urmărește circuitul banilor în politica americană. 

Din sectorul care în mod tradițional este cel mai mare finanțator al campaniilor electorale din Statele Unite au plecat în acest an 44 mil. $ către campania lui Joe Biden și doar 9 mil. $ către cea a lui Donald Trump. 

Potrivit surselor New York Times, susținerea candidatului democrat în industria financiară este atât de mare încât, pentru a confirma prezența acestuia la evenimentele de strângere de fonduri, staff-ul său solicită în avans donații de cel puțin un milion de dolari.

Fără însușiri clare dincolo de capacitatea de a încheia politica suprarealistă a lui Donald Trump, Joe Biden reușește să conducă cursa electorală privind de pe margine spectacolul de incompetență în care contracanditatul său își termină mandatul. Modul în care administrația americană gestionează epidemia de coronavirus face ca 58% dintre susținătorii lui Biden să voteze, de fapt, împotriva lui Trump, arată un sondaj comandat de NBC News.

Analiștii din industria financiară estimează că, în cazul în care Joe Biden va câștiga alegerile, companiile vor pierde o parte din avantajele fiscale obținute în timpul mandatului lui Donald Trump, însă vor câștiga echilibru și predictibilitate. 

În 2017, primul an din mandatul lui Donald Trump, impozitul pe profit a coborât de la 35% la 21%, într-o reformă fiscală majoră care a crescut profiturile din industria bancară cu 44% anul următor.

Acum, Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci de investiții din lume, calculează că, într-un scenariu în care o eventuală administrație Biden ar urca nivelul de taxare la 28%, în rândul marilor companiilor incluse în indicele bursier S&P 500, câștigul pe acțiune ar scădea cu 12 procente.

Belarus, democrația care nu a fost

După 26 de ani, "Ultimul dictator al Europei" a câștigat alegerile, dar a pierdut țara
13 Aug. 6:46 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

În 1994, pe când România era condusă de Ion Iliescu, Aleksandr Lukashenko era ales, pentru prima dată, președinte în Belarus. În mica națiune prinsă între Rusia și Polonia – la granița dintre două lumi – au fost atunci ultimele alegeri corecte. Au urmat cinci mandate de președinte pentru Lukashenko, iar pentru Belarus, un sfert de secol în afara timpului. 

Supranumit „Ultimul dictator al Europei”, fostul șef al unei ferme de porci în era URSS, a stat la putere mai mult decât Nicolae Ceaușescu, Bashar al Assad sau Hugo Chavez. Duminica trecută, cu suspiciuni de fraudă electorală, doi contracandidați în închisoare și unul în exil, Lukashenko și-a câștigat al șaselea mandat de președinte și dreptul să conducă la fel.

Astăzi însă țara e altfel. Un torent de protestatari, revărsat din preaplinul deceniilor pierdute, mătură seară de seară străzile Minskului, cerându-i președintelui să plece. Doi oameni au murit și sute au fost răniți în ceața de lacrimogene sub care gloanțele de cauciuc și tunurile de apă curăță asfaltul de critici. 

Paradisul artificial

Militar de carieră, Lukashenko este un om al ordinii. Sub el, Belarusul a evitat privatizările-farsă din fostele țări comuniste și ridicarea unei clase de oligarhi. Corupția este mai puțin răspândită decât în România, Bulgaria și Ungaria, iar ponderea celor care trăiesc în sărăcie, mai mică decât în jumătate dintre țările membre UE și decât în Statele Unite.

În locul drumurilor pline de gropi și al spitalelor pline de drame din țările cu care Belarusul împarte un fragment de istorie, străinii descoperă între granițele sale un Disneyland sovietic în care Lenin trăiește și mort. 

Statuile sale domină și astăzi Minskul traversat de bulevarde largi, de autobuze electrice „made in China” și de muncitori în fabricile comuniste. La umbra clădirilor sovietice, străzile sunt fără pată, arbuștii, ca turnați în formă, iar copacii, plantați la linie.

Belarus, democrația care nu a fost
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Maestru al simbolismului, Lukashenko, singurul membru al Parlamentului care în 1991 a votat împotriva tratatului prin care era dizolvată URSS, a reușit să mascheze erorile de execuție ale economiei centralizate. 

Ani la rând, prin conductele de petrol care leagă Belarusul de Rusia au curs simpatii, interese și creștere economică. Moscova, multă vreme sponsorul politic al regimului, alimenta rafinăriile din Belarus cu petrol și la jumătate din prețul pieței, însă subvențiile, care în unii ani au acoperit 20% din PIB-ul țării, sunt acum subțiate de o relație volatilă cu Vladimir Putin. 

Dacă în 2008, Belarusul înregistra o creștere economică de 10,2%, procentul a scăzut anul trecut la doar 1,2%, odată cu privilegiile care i-au ținut președintelui regimul pe picioare.

Alegerile învingătorului învins

Alegerile câștigate de Aleksandr Lukashenko cu 80% din voturi, potrivit datelor preliminare, au început cu interzicerea sondajelor de opinie și a observatorilor independenți și s-au încheiat cu jurnaliști bătuți și cu internetul tăiat. Imaginea unui președinte care luptă să-și salveze viața politică este completată de peste 6.000 de protestatari arestați, despre care rudele nu știu mare lucru în afară de ce văd la televizor.

Pe ecrane curg filmări cu tineri bătuți, iar pe străzi, dube de poliție gata să înăbușe o răsturnare de regim. Stăpân, Aleksandr Lukashenko a anunțat, prin agenția națională de presă, că în Belarus nu va exista o revoltă populară precum cea din Ucraina, care l-a îndepărtat de la putere pe Viktor Yanukovych, în 2014.

În țara în care pedeapsa cu moartea încă există, iar sute de cazuri de tortură stau neinvestigate, frica rămâne politică de stat. 

Svetlana Tikhanovskaya, principala reprezentantă a Opoziției, care s-a înscris în cursa pentru prezidențiale în locul soțului ei arestat înainte să îşi înregistreze candidatura, a fost forțată să plece în Lituania, după ce a încercat să depună o plângere pentru fraudă electorală. 

Ministrul de Externe din țara vecină a povestit pentru BBC că aceasta a fost reținută timp de șapte ore la Comisia Electorală Centrală din Belarus, pentru a fi ulterior escortată la graniță. Părăsirea țării, spune ministrul lituanian, a fost „singura opțiune rațională” oferită de autoritățile belaruse.

Dacă președintele nu se schimbă nici la alegeri și nici la protest, angajații mai multor fabrici au intrat în grevă, iar pe străzi, mii de persoane îmbrăcate în alb au format lanțuri umane pentru a denunța brutalitatea forțelor de ordine. Lukashenko, cu cele 80% din voturi și întregul aparat de stat de partea sa, pare că a câștigat alegerile, dar a pierdut țara.

Uber Eats are acum încasări mai mari decât Uber

Pandemia a inversat importanța afacerilor Uber, însă compania este, în continuare, pe pierdere
10 Aug. 3:04 p.m
Image sourceDreamstime
Image sourceDreamstime

Expresia „a chema un Uber” este pe cale să își schimbe sensul dacă pandemia de coronavirus continuă să țină oamenii mai mult în casă. În cel de-al doilea trimestru al anului, când autoritățile din întreaga lume au impus măsuri de carantină sau izolare, încasările Uber Eats au fost pentru prima dată mai mari decât cele ale diviziei de ride-hailing.

Cu un total de puțin peste 3 mld. $, comenzile serviciului de transport s-au prăbușit cu 75% față de aceeași perioadă a anului trecut, în vreme ce comenzile de mâncare prin Uber Eats au înregistrat un salt de 112%, la aproape 7 mld. $. 

Discrepanța se reflectă și în veniturile companiei. Dacă serviciul de livrări la domiciliu a avut încasări de 1,21 mld. $, cursele de ride-hailing au generat doar 790 de milioane de dolari. 

„Serviciul de livrări (n.r.: Uber Eats) este acum la fel de mare cât era cel de ride-hailing când m-am alăturat eu companiei, în 2017”, le-a spus Dara Khosrowshahi, directorul general al Uber, investitorilor la prezentarea rezultatelor financiare din ultimul trimestru. „Practic, am construit un al doilea Uber în mai puțin de trei ani”.

Și totuși, compania este, în continuare, pe pierdere.

Uber Eats are acum încasări mai mari decât Uber Uber Eats are acum încasări mai mari decât Uber

Date : Uber

COVID-19 a schimbat configurația afacerilor Uber, însă nici serviciul de ride-hailing, nici cel de food delivery nu sunt profitabile. În total, Uber a înregistrat o pierdere de 1,8 mld. $ în cel de-al doilea trimestru al anului – mică după standardele Uber, dar uriașă după orice alt standard. 

În deceniul scurs de la înființare, compania nu a avut niciun trimestru cu profit, iar directorii Uber promit, de câțiva ani, să iasă pe plus „anul viitor”. Sub presiunea propriului model de business, care le garantează clienților prețuri mici, iar șoferilor venituri mari și un program de lucru flexibil, compania își caută echilibrul pe o piață nouă, însă direcția este deseori criticată.

Serviciile de food delivery au marje de profit chiar mai mici decât cele de ride-hailing, industria este dominată de jucători foarte mari, iar piața, chiar și în țările dezvoltate, este încă departe de a fi ajuns la maturitate. Un sondaj al companiei de cercetare de piață Forrester arată că 17% dintre respondenții din Statele Unite au comandat mâncare la domiciliu pentru prima dată în timpul pandemiei.