Top
Preloader

A fost închiderea școlilor o greșeală?

A fost închiderea școlilor o greșeală?

Peste trei sferturi dintre copiii de vârstă școlară din întreaga lume au fost ținuți departe de sălile de clasă de teamă că ei sunt cei mai importanți vectori de transmitere a coronavirusului
12 Mai 5:28 p.m
Image sourceAbacaPress | Hepta | Mediafax Foto
Image sourceAbacaPress | Hepta | Mediafax Foto

Peste trei sferturi dintre copiii de vârstă școlară din întreaga lume au fost ținuți departe de sălile de clasă de teamă că ei sunt cei mai importanți vectori de transmitere a coronavirusului. Acum argumentul pentru închiderea școlilor începe să pară steril din punct de vedere științific. 

Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății sublinia la finele lunii februarie că în China nu a fost identificat niciun caz de transmitere a coronavirusului de la copii către adulți. Rezultatul a putut fi pus pe seama măsurilor draconice de izolare de acolo, însă ulterior a fost observat și în alte țări. 

În luna aprilie, revista americană de specialitate Clinical Infectious Diseases a prezentat cazul unui copil bolnav de Covid-19 care, deși mergea la școală, la cursuri de limbi străine și la un club sportiv unde a intrat în contact cu peste 170 de oameni, nu a transmis coronavirusul nimănui. 

„Copiii sub 10 ani sunt mai puțin susceptibili să se infecteze decât adulții, iar dacă se infectează, este mai puțin probabil să se îmbolnăvească grav”, a explicat într-un interviu conducătorul unui proiect de cercetare derulat în Islanda. „Ceea ce este interesant este că, chiar dacă un copil se infectează, probabilitatea răspândirii coronavirusului este mai mică decât în cazul adulților. Nu am găsit niciun caz în care un copil să infecteze părinții.” 

Uitare organizată

Educația a fost pusă între paranteze de panică. Însă acum, când cazurile de noi infectări sunt tot mai puține și se înmulțesc dovezile că virusul nu e transmis ușor de către copii, unele țări redeschid școlile pentru a salva măcar săptămânile rămase până la vacanță. 

Institutul de sănătate publică din Norvegia, țară care a redeschis școlile încă din luna aprilie, remarcă faptul că epidemia nu s-a reaprins odată cu întoarcerea copiilor în sălile de clasă. Franța, Olanda și Coreea de Sud încep redeschiderea graduală în această săptămână, însă în alte țări, inclusiv în România, elevii vor fi chemați la clase abia în septembrie, după 6 luni de la închiderea școlilor.

La un nivel fără precedent, învățământul trăiește acum un experiment de uitare organizată. O analiză The Economist arată cum elevii afectați de o grevă a profesorilor întinsă pe două luni de zile în 1990 au fost mai predispuși să repete anul școlar decât cei care au continuat cursurile în regim normal. Șansele să obțină ulterior o diplomă de facultate au fost, și ele, mai mici.

Fiecare zi în care școlile sunt închise vine cu un cost de 173 de dolari pentru fiecare copil, calculează institutul norvegian de statistică. Cea mai mare parte a sumei o reprezintă veniturile pe care acesta le va pierde în viitor fiindcă educația i-a fost întreruptă, iar restul sunt pierderile de productivitate ale părinților care preiau, într-o măsură mai mare, sarcina lecțiilor și a temelor.

Un șoc asimetric

Forțate să deseneze pe genunchi ciorna unui sistem care să înlocuiască școala fizică, autoritățile din întreaga lume au venit cu substitute imperfecte. Iar copiii din familiile sărace au cel mai mult de suferit. Circa 250.000 de elevi din România nu au acces la un calculator cu internet pentru a învăța online. La fel și un sfert dintre copiii săraci din Statele Unite.

Sub unele aspecte, sistemul de învățamânt își trăiește ratarea vocației. Capacitatea educației de a le oferi copiilor șanse egale este acum mai redusă ca oricând. Mai multe școli americane au arătat că peste o treime dintre elevi nu s-au conectat niciodată la platforma de educație online pusă la dispoziția lor, în vreme ce în școlile de elită aproape toți copiii învață pe internet. 

În Marea Britanie, peste jumătate dintre elevii școlilor private iau parte zilnic la lecțiile online, comparativ cu numai 20% în cazul celor din școlile de stat. Guvernul de la Londra a decis ca 500.000 de copii vulnerabili să poată veni, dacă doresc, la școală pentru a contrabalansa lipsurile de acasă. Prezența, însă, a fost de doar 5%. 

Statele Unite acuză China de genocid

"Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii"
19 Ian. 5:21 p.m
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto

Administraţia americană acuză China că a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii asupra etnicilor uiguri din regiunea vestică Xinjiang. 

„Republica Populară Chineză, sub conducerea Partidului Comunist, a comis acte de genocid împotriva uigurilor majoritar musulmani şi asupra altor grupuri etnice şi religioase din Xinjiang”, transmite Departamentul de Stat de la Washington printr-un comunicat postat pe website-ul instituției. 

Încă din martie 2017, autorităţile din China au comis „acte de detenţie arbitrară şi alte acţiuni severe de lipsire de libertate împotriva a peste un milion de civili, sterilizări forțate, tortura unui număr mare dintre cei reținuți arbitrar, munca forțată și impunerea unor restricții draconice asupra libertății religioase, a libertății de exprimare și a libertății de mișcare”, a acuzat Secretarul de Stat american în funcţie Mike Pompeo.

„Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii”, a adăugat Pompeo.

ONU și mai multe organizații pentru drepturile omului au avertizat în trecut că un milion de etnici uiguri sunt închiși în lagăre de reeducare, unde sunt supuși la tortură și muncă silnică. 

Autoritățile de la Beijing s-au apărat spunând că oamenii vin acolo voluntar, iar lagărele sunt „centre de formare profesională”.

Potrivit comunicărilor oficiale, China luptă împotriva „celor trei forțe malefice” ale separatismului, terorismului și extremismului în regiunea Xinjiang, unde trăiesc 11 milioane de uiguri majoritar musulmani.

Acuzațiile de genocid și crime împotriva umanității apar după ce Beijingul a dus, timp de mai multe decenii, o politică de colonizare cu etnici chinezi han în regiunile populate de musulmani. 

Prin mutarea sistematică a familiilor han în regiunea vestică Xinjiang, ponderea etnicilor uiguri a scăzut, între 1945 și 2008, de la 82% la 46%, în timp ce ponderea etnicilor han a crescut de la 6% la 39%.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite

Sute de militari ai Gărzii Naționale au asigurat paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat pentru punerea sub acuzare a lui Donald Trump
Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
14 Ian. 12:31 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

Sute de militari ai Gărzii Naționale au fost detașați la Washington pentru a asigura paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat, miercuri seară, punerea sub acuzare a preşedintelui în exerciţiu Donald Trump. Cu 231 de voturi pentru și 197 împotrivă, membrii Camerei Reprezentanților au aprobat inculparea republicanului pentru „instigare la insurecție”. 

Decizia vine la o săptămână după asaltul susținătorilor săi asupra Capitoliului, în urma căruia și-au pierdut viața patru protestatari și un ofițer de poliție. FBI și reprezentanţii Poliţiei Capitoliului au atras atenţia asupra unor noi proteste armate care ar putea avea loc în aceste zile.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Ca parte a măsurilor de securitate, Capitoliul american a fost împrejmuit cu un gard metalic de doi metri înălțime, au fost montate bariere de trecere și detectoare de metale. În clădirea care stă în centrul democrației americane, soldații Gărzii Naționale au fost echipați cu arme letale, scuturi și măști de gaze.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

În timpul gărzii de 24 de ore, militarii aflați în pauză de odihnă au dormit înarmați pe holurile clădirii. Observatorii au surprins soldații întinși pe podelele Capitoliului, alături de grămezi de scuturi și șiruri de puști sprijinite de pereţi.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Imaginile cu militari înarmați în clădirea Capitoliului apar la o săptămână de la scena haosului din timpul insurecției, când susținătorii președintelui în funcție au vandalizat mai multe încăperi, în timp ce congresmenii se baricadau în birouri sau încercau să părăsească clădirea.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Într-un mesaj video publicat ieri pe profilul de Twitter al Casei Albe, Donald Trump spune că: „Violența în masă contrazice orice credință a mea și tot ceea ce reprezintă mișcarea noastră. Niciunul dintre adevăraţii mei susținători nu ar putea fi de acord cu violenţa politică.” 

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Pe 20 ianuarie, Garda Națională va detașa cel puțin 20.000 de soldați la Washington, la inaugurare președintelui ales Joe Biden. În 2016, într-un context mai puțin tensionat, circa 8.000 de militari au fost desfășurați la ceremonia de învestire a lui Donald Trump.

 

 

Vaccin împotriva democrației

Pandemia de coronavirus este folosită drept pretext pentru suspendarea Parlamentului și împiedicarea alegerilor anticipate în Malaezia
Vaccin împotriva democrației
13 Ian. 4:52 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

În Ungaria, pandemia de coronavirus i-a oferit, anul trecut, lui Viktor Orban posibilitatea de a guverna singur, prin ordonanțe de urgență. În Hong Kong, sub pretextul riscului de îmbolnăvire, alegerile parlamentare au fost amânate cu un an. Acum, criza COVID-19 este folosită ca scuză pentru a pune pe pauza democrația în Malaezia. 

Regele țării, Al-Sultan Abdullah, a declarat stare națională de urgență, pentru prima dată în ultimii 52 de ani, suspendând astfel activitatea Parlamentului. Guvernul va putea legifera fără aprobarea Legislativului, iar până la 1 august, nu vor putea fi organizate alegeri. 

Decizia vine la solicitarea primului ministru într-un moment în care opozanții cer demisia sa și organizarea de alegeri anticipate. Mandatul lui Muhyiddin Yassin în fruntea Guvernului este contestat de liderul opoziţiei Anwar Ibrahim, dar și de mai mulți parlamentari ai coaliției aflate la putere.

Premierul Muhyiddin Yassin a solicitat decretarea stării de urgență și la sfârșitul anului trecut, însă propunerea sa a fost respinsă

Instaurarea stării de urgență îi oferă administrației sale mai multă putere în gestionarea crizei COVID-19, inclusiv asupra operațiunilor spitalelor private. De asemenea, Guvernul va putea apela la poliție și armată pentru a oferi asistență în aplicarea măsurilor de sănătate publică.

Primul ministru a declarat că starea de urgență „nu este o lovitură militară de stat” și că această perioadă va fi una de calm și stabilitate. 

„Numărul de infectări continuă să crească și nu există semne că vor scădea în viitorul apropiat”, a spus Muhyiddin într-o conferință de presă televizată. „Prin urmare, guvernul are nevoie de anumite puteri pentru a se asigura că virusul poate fi combătut în mod eficient iar sistemul sanitar nu este paralizat.”

Malaezia, o țară cu peste 31 de milioane de locuitori, a înregistrat ieri 3.309 noi infectări – maximul atins de la începutul pandemiei. Dintre bolnavii spitalizați, 190 se aflau la terapie intensivă, iar 83 erau intubați.

Politicienii din opoziție sunt de părere că, datorită măsurilor luate și a incompetenței Guvernului, primul ministru este responsabil pentru creșterea numărului de infectări, iar acum acesta se folosește de pandemie ca scuză pentru a rămâne la putere. 

„Văd această măsură ca fiind complet inutilă din perspectiva COVID-19”, a declarat specialista  în științe politice Bridget Welsh pentru agenția de știri Bloomberg. „Este o mișcare politică pentru conservarea puterii.” 

Următoarele alegeri, potrivit premierului Muhyiddin Yassin, vor fi organizate după ce un comitet independent va declara sfârșitul pandemiei.