Top
Preloader

Țara, banii și ordinea la vaccinare

Țara, banii și ordinea la vaccinare

Puterea de cumpărare, nu riscurile medicale, va decide cine va fi imunizat mai întâi împotriva noului coronavirus
08 Aug. 5:35 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

Dacă peste șase luni sau un an un vaccin împotriva noului coronavirus va fi testat, aprobat și gata de distribuire, până să ajungă și în țările sărace ar mai putea trece încă un an

Cum pandemia a cuprins întreaga lume, iar majoritatea vaccinurilor care sunt acum în dezvoltare necesită mai mult de o doză pentru imunizarea unei persoane, cererea inițială va fi de ordinul miliardelor de doze, pe când capacitatea de producție va fi de ordinul zecilor de milioane sau, cel mult, al sutelor de milioane. 

Vaccinați cu prioritate nu vor fi cei cu un risc înalt de infectare, de contagiune sau deces, ci doar cu noroc geografic. Statele Unite au comandat în avans sute de milioane de doze de la mai multe companii farmaceutice, în speranța că măcar una dintre ele va aduce pe piață un vaccin viabil, caz în care acesta va ajunge mai întâi pe piața americană. 

Administrația Trump a încheiat contracte de miliarde de dolari cu Pfizer, AstraZeneca, Sanofi-GlaxoSmithKlein, Moderna, Novomax și Johnson & Johnson, ca parte a programului Operation Warp Speed, greu de dezlipit de campania electorală a lui Donald Trump, care promite să acopere întregul necesar de doze de vaccin al Statelor Unite până în ianuarie 2021.

"Mai întâi îți pui tu masca și abia apoi încerci să îi ajuți pe ceilalți"

Distribuirea globală a unui viitor vaccin trebuie să semene cu modul în care sunt folosite măștile de oxigen într-un avion care se depresurizează, consideră oficialii administrației Trump. „Mai întâi îți pui tu masca și abia apoi încerci să îi ajuți pe ceilalți”, a explicat un oficial FDA implicat în supravegherea primelor faze de dezvoltare a vaccinurilor anti-coronavirus în Statele Unite. 

Organizația Mondială a Sănătății insistă însă ca vaccinurile să fie distribuite echitabil la nivel internațional, iar primii vaccinați să fie bătrânii și cei care lucrează în azilurile de bătrâni și în spitale. În caz contrar, persoane foarte expuse din unele țări vor aștepta ca alte țări să își imunizeze întreaga populație mai întâi.

Peste 724.000 de oameni și-au pierdut deja viața în lupta cu noul coronavirus, iar numărul deceselor ar putea continua să crească mult timp după găsirea unui vaccin dacă știința este confiscată de interesul național.

În cheie deja familiară, Uniunea Europeană a răspuns lipsei de anvergură globală a administrației Trump comandând, la rândul său, vaccinuri pentru populația statelor membre și mulțumindu-se să promită că „va conduce efortul global de solidaritate”.

China a anunțat că, în cazul în care va reuși să dezvolte primul vaccin viabil, acesta va fi disponibil tuturor țărilor din lume, dar nu a spus când. Iar în India, Serum Institute of India, cel mai mare producător de vaccinuri din lume, a explicat, fără a lăsa loc de interpretări, că un eventual vaccin „va ajunge la conaționalii noștri înainte să plece la export”.

Naționalismul într-o criză de sănătate nu e nou. În 2009, în timpul pandemiei de gripă porcină care a ucis 284.000 de oameni, un vaccin sigur și eficient a fost dezvoltat în 7 luni, însă întreaga producție a fost cumpărată în avans de țările dezvoltate. Abia după ce s-au asigurat că și-au acoperit întreaga cerere internă, iar virusul nu este atât de periculos pe cât se credea inițial, Statele Unite, Canada și alte șapte state au acceptat să doneze 10% din stocurile lor țărilor sărace.

Statele Unite acuză China de genocid

"Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii"
19 Ian. 5:21 p.m
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto
Image sourceZUMA Press | Hepta | Mediafax Foto

Administraţia americană acuză China că a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii asupra etnicilor uiguri din regiunea vestică Xinjiang. 

„Republica Populară Chineză, sub conducerea Partidului Comunist, a comis acte de genocid împotriva uigurilor majoritar musulmani şi asupra altor grupuri etnice şi religioase din Xinjiang”, transmite Departamentul de Stat de la Washington printr-un comunicat postat pe website-ul instituției. 

Încă din martie 2017, autorităţile din China au comis „acte de detenţie arbitrară şi alte acţiuni severe de lipsire de libertate împotriva a peste un milion de civili, sterilizări forțate, tortura unui număr mare dintre cei reținuți arbitrar, munca forțată și impunerea unor restricții draconice asupra libertății religioase, a libertății de exprimare și a libertății de mișcare”, a acuzat Secretarul de Stat american în funcţie Mike Pompeo.

„Cred că acest genocid este în curs de desfăşurare şi că asistăm la încercarea sistematică a partidului de stat chinez de a distruge uigurii”, a adăugat Pompeo.

ONU și mai multe organizații pentru drepturile omului au avertizat în trecut că un milion de etnici uiguri sunt închiși în lagăre de reeducare, unde sunt supuși la tortură și muncă silnică. 

Autoritățile de la Beijing s-au apărat spunând că oamenii vin acolo voluntar, iar lagărele sunt „centre de formare profesională”.

Potrivit comunicărilor oficiale, China luptă împotriva „celor trei forțe malefice” ale separatismului, terorismului și extremismului în regiunea Xinjiang, unde trăiesc 11 milioane de uiguri majoritar musulmani.

Acuzațiile de genocid și crime împotriva umanității apar după ce Beijingul a dus, timp de mai multe decenii, o politică de colonizare cu etnici chinezi han în regiunile populate de musulmani. 

Prin mutarea sistematică a familiilor han în regiunea vestică Xinjiang, ponderea etnicilor uiguri a scăzut, între 1945 și 2008, de la 82% la 46%, în timp ce ponderea etnicilor han a crescut de la 6% la 39%.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite

Sute de militari ai Gărzii Naționale au asigurat paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat pentru punerea sub acuzare a lui Donald Trump
Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
14 Ian. 12:31 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

Sute de militari ai Gărzii Naționale au fost detașați la Washington pentru a asigura paza Capitoliului, unde Camera Reprezentanţilor a votat, miercuri seară, punerea sub acuzare a preşedintelui în exerciţiu Donald Trump. Cu 231 de voturi pentru și 197 împotrivă, membrii Camerei Reprezentanților au aprobat inculparea republicanului pentru „instigare la insurecție”. 

Decizia vine la o săptămână după asaltul susținătorilor săi asupra Capitoliului, în urma căruia și-au pierdut viața patru protestatari și un ofițer de poliție. FBI și reprezentanţii Poliţiei Capitoliului au atras atenţia asupra unor noi proteste armate care ar putea avea loc în aceste zile.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Ca parte a măsurilor de securitate, Capitoliul american a fost împrejmuit cu un gard metalic de doi metri înălțime, au fost montate bariere de trecere și detectoare de metale. În clădirea care stă în centrul democrației americane, soldații Gărzii Naționale au fost echipați cu arme letale, scuturi și măști de gaze.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

În timpul gărzii de 24 de ore, militarii aflați în pauză de odihnă au dormit înarmați pe holurile clădirii. Observatorii au surprins soldații întinși pe podelele Capitoliului, alături de grămezi de scuturi și șiruri de puști sprijinite de pereţi.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Imaginile cu militari înarmați în clădirea Capitoliului apar la o săptămână de la scena haosului din timpul insurecției, când susținătorii președintelui în funcție au vandalizat mai multe încăperi, în timp ce congresmenii se baricadau în birouri sau încercau să părăsească clădirea.

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Într-un mesaj video publicat ieri pe profilul de Twitter al Casei Albe, Donald Trump spune că: „Violența în masă contrazice orice credință a mea și tot ceea ce reprezintă mișcarea noastră. Niciunul dintre adevăraţii mei susținători nu ar putea fi de acord cu violenţa politică.” 

Pregătiri ca de război la Capitoliul Statelor Unite
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Pe 20 ianuarie, Garda Națională va detașa cel puțin 20.000 de soldați la Washington, la inaugurare președintelui ales Joe Biden. În 2016, într-un context mai puțin tensionat, circa 8.000 de militari au fost desfășurați la ceremonia de învestire a lui Donald Trump.

 

 

Vaccin împotriva democrației

Pandemia de coronavirus este folosită drept pretext pentru suspendarea Parlamentului și împiedicarea alegerilor anticipate în Malaezia
Vaccin împotriva democrației
13 Ian. 4:52 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

În Ungaria, pandemia de coronavirus i-a oferit, anul trecut, lui Viktor Orban posibilitatea de a guverna singur, prin ordonanțe de urgență. În Hong Kong, sub pretextul riscului de îmbolnăvire, alegerile parlamentare au fost amânate cu un an. Acum, criza COVID-19 este folosită ca scuză pentru a pune pe pauza democrația în Malaezia. 

Regele țării, Al-Sultan Abdullah, a declarat stare națională de urgență, pentru prima dată în ultimii 52 de ani, suspendând astfel activitatea Parlamentului. Guvernul va putea legifera fără aprobarea Legislativului, iar până la 1 august, nu vor putea fi organizate alegeri. 

Decizia vine la solicitarea primului ministru într-un moment în care opozanții cer demisia sa și organizarea de alegeri anticipate. Mandatul lui Muhyiddin Yassin în fruntea Guvernului este contestat de liderul opoziţiei Anwar Ibrahim, dar și de mai mulți parlamentari ai coaliției aflate la putere.

Premierul Muhyiddin Yassin a solicitat decretarea stării de urgență și la sfârșitul anului trecut, însă propunerea sa a fost respinsă

Instaurarea stării de urgență îi oferă administrației sale mai multă putere în gestionarea crizei COVID-19, inclusiv asupra operațiunilor spitalelor private. De asemenea, Guvernul va putea apela la poliție și armată pentru a oferi asistență în aplicarea măsurilor de sănătate publică.

Primul ministru a declarat că starea de urgență „nu este o lovitură militară de stat” și că această perioadă va fi una de calm și stabilitate. 

„Numărul de infectări continuă să crească și nu există semne că vor scădea în viitorul apropiat”, a spus Muhyiddin într-o conferință de presă televizată. „Prin urmare, guvernul are nevoie de anumite puteri pentru a se asigura că virusul poate fi combătut în mod eficient iar sistemul sanitar nu este paralizat.”

Malaezia, o țară cu peste 31 de milioane de locuitori, a înregistrat ieri 3.309 noi infectări – maximul atins de la începutul pandemiei. Dintre bolnavii spitalizați, 190 se aflau la terapie intensivă, iar 83 erau intubați.

Politicienii din opoziție sunt de părere că, datorită măsurilor luate și a incompetenței Guvernului, primul ministru este responsabil pentru creșterea numărului de infectări, iar acum acesta se folosește de pandemie ca scuză pentru a rămâne la putere. 

„Văd această măsură ca fiind complet inutilă din perspectiva COVID-19”, a declarat specialista  în științe politice Bridget Welsh pentru agenția de știri Bloomberg. „Este o mișcare politică pentru conservarea puterii.” 

Următoarele alegeri, potrivit premierului Muhyiddin Yassin, vor fi organizate după ce un comitet independent va declara sfârșitul pandemiei.