Top
Preloader

Industria fertilității vinde speranțe de miliarde de dolari

Industria fertilității vinde speranțe de miliarde de dolari

Cum tot mai multe cupluri amână decizia de a face un copil, o întreagă industrie capitalizează pe speranța că încă nu e prea târziu
31 Ian. 6:18 p.m

Cum tot mai multe cupluri amână decizia de a face un copil, o întreagă industrie capitalizează pe speranța că încă nu e prea târziu. De la brățările care urmăresc ovulația partenerei până la criogenarea embrionilor pentru implantarea lor peste câțiva ani, dorința de a concepe capată expresii noi și este imună la ciclurile economice.

La nivel global, piața serviciilor de fertilitate este așteptată să se dubleze în următorii șase ani. Deja, în Statele Unite, un copil din 50 este conceput prin fertilizare în vitro sau alte procedee artificiale, iar în Japonia, Danemarca și Israel ponderea este de unul din 25. 

La noi în țară, nivelul de trai mai redus nu limitează nicicum cererea pentru serviciile de reproducere asistată. Clinica medicală Gynera, una dintre cele mai cunoscute din România, și-a văzut cifra de afaceri urcând cu aproape 700% între 2008 și 2018. Biogenesis IVF, unul dintre rivalii săi din piață, a crescut cu peste 5.800% în aceeași perioadă, iar Promed System, cu 2.700%. 

Industria fertilității vinde speranțe de miliarde de dolari Industria fertilității vinde speranțe de miliarde de dolari

Date : Ministerul Finanțelor Publice

Dacă în 2008 erau abia lansați pe o piață imatură, în 2018 au ajuns la încasări cumulate de aproape 10 milioane de euro. Serviciile lor – de la teste de compatibilitate genetică și până la fertilizări in vitro – sunt tot mai căutate într-o țară unde, potrivit unui studiu comandat de Asociația pentru Reproducere Umană din România, un cuplu din șase nu reușește să conceapă natural.

Până la finele secolului, 1% din populația globală va fi concepută prin fertilizare in vitro, spun unele estimări. Aceștia nu se vor naște neapărat din părinți cu probleme de fertilitate, ci și din familii netradiționale – cupluri LGBT sau mame singure.

Schimbarea normelor sociale impune depășirea limitelor biologice. În București, vârsta medie la care femeile fac primul copil a depășit deja 30 de ani, iar sarcinile la peste 40 de ani sunt tot mai frecvente. 

Biologie vs. tehnologie

Criogenarea ovulelor vine să rezolve dilema femeii care își dorește o carieră și stabilitate înainte de a avea un copil. Cu sloganuri precum „Oprește timpul!” sau ”Controlează-ți viitorul”, clinicile de fertilitate au reușit să vândă ideea că anatomia poate fi corectată. 

În ciuda prețului de peste zece mii de dolari, în 2017, unsprezece mii de femei din Statele Unite și-au criogenat ovulele sau embrionii, cu 24% mai multe față de anul anterior. În Marea Britanie, între 2013 și 2016, numărul celor care au apelat la această procedură s-a dublat.

Dar oprirea ceasului biologic nu este doar pentru femei. Startup-ul elvețian Legacy le trimite clienților acasă eprubete pentru colectarea lichidului seminal, analizează mostrele și le depozitează criogenate în mai multe locații diferite, inclusiv în buncăre anti-atomice. Pentru aproape 2.000 de dolari, compania promite să se îngrijească de „securitatea activelor” deținute de „barbatul care este mereu pregătit”. 

Speranța vinde

Industria fertilității nu este lipsită de controverse. Multe companii au fost acuzate că își cosmetizează rezultatele. Altele, că apelează la influenceri pentru a promova în social media servicii scumpe, dar ineficiente. Pe piețele deja aglomerate, în bătaia pentru clienți, marketingul devine mai important decât medicina.

În Marea Britanie, în 2016 s-au născut doar 41 de copii folosind ovule sau embrioni criogenați, iar în ceea ce privește fertilizările in vitro, nicio clinică nu este recunoscută de autorități ca fiind și sigură, și cu rezultate.

În ciuda promisiunilor bombastice, pentru mulți clienți încercarea de a concepe artificial se încheie doar cu datorii. Alteori, se încheie cu traume. 

Portițe legale

Un cadru legal neomogen și insuficient dezvoltat face ca în unele zone să apară o suprareglementare absurdă, iar în altele, un total vid legislativ. 

În urmă cu doi ani, aproape patru mii de ovule și embrioni criogenați au fost distruși din cauza unei defecțiuni la tancurile de stocare ale unei clinici din San Francisco. Reprezentații Agenției Federale a Medicamentelor (FDA) au explicat că dispozitivele sunt reglementate doar dacă producătorul le etichetează ca fiind speciale pentru procedurile de reproducere asistată, însă tot ei recunosc că pe piață nu există așa ceva. Așa se face că, de fapt, tancurile de stocare folosite de clinici nu trebuie să respecte nicio regulă.

Dincolo de portițele legale, există neglijență și rea-voință. Doctori din Canada și Olanda au ajuns pe prima pagină a ziarelor după ce au inseminat zeci de paciente cu propriul lichid seminal, iar o clinică din Los Angeles a fost acuzată că i-a implantat unei femei doi embrioni aparținând altor două cupluri. Războiul legal care a urmat nu a fost doar împotriva clinicii, ci și împotriva mamei care a născut copiii, deoarece părinții biologici s-au luptat pentru custodia acestora.

Avocații atrag atenția că, în multe privințe, clinicile de reproducere asistată din Statele Unite sunt mai puțin supravegheate decât saloanele de manichiură. 

Scandalurile, în schimb, nu au temperat nicicum cererea pentru serviciile de fertilitate și nici interesul investitorilor pentru companiile din industrie. În 2018, clinicile de fertilitate au atras investiții de peste șase sute de milioane de dolari, mare parte mergând tocmai către piața americană, unde marja de profit pentru fertilizările in vitro atinge 30%.

Wall Street votează cu Joe Biden

Scăderile de taxe și recordurile pe bursă nu îi conving pe investitori să îl susțină, din nou, pe Donald Trump
21 Aug. 4:36 p.m
Image sourceZuma Press | Hepta | Mediafax Foto
Image sourceZuma Press | Hepta | Mediafax Foto

Din fotoliul de președinte miliardar, Donald Trump a reușit să amestece retorica populistă cu un plan de business la scară națională. În timpul mandatului său, taxele pentru companii au scăzut, regulile impuse sectorului financiar în urma crizei din 2008 au fost relaxate, iar cotațiile bursiere au atins maxime istorice. Și totuși, pe Wall Street, cadourile administrației Trump sunt demonetizate.

Pentru prima dată în ultimii zece ani, industria financiară donează mai mulți bani către democrați decât către republicani, arată The Center for Responsive Politics, un ONG care urmărește circuitul banilor în politica americană. 

Din sectorul care în mod tradițional este cel mai mare finanțator al campaniilor electorale din Statele Unite au plecat în acest an 44 mil. $ către campania lui Joe Biden și doar 9 mil. $ către cea a lui Donald Trump. 

Potrivit surselor New York Times, susținerea candidatului democrat în industria financiară este atât de mare încât, pentru a confirma prezența acestuia la evenimentele de strângere de fonduri, staff-ul său solicită în avans donații de cel puțin un milion de dolari.

Fără însușiri clare dincolo de capacitatea de a încheia politica suprarealistă a lui Donald Trump, Joe Biden reușește să conducă cursa electorală privind de pe margine spectacolul de incompetență în care contracanditatul său își termină mandatul. Modul în care administrația americană gestionează epidemia de coronavirus face ca 58% dintre susținătorii lui Biden să voteze, de fapt, împotriva lui Trump, arată un sondaj comandat de NBC News.

Analiștii din industria financiară estimează că, în cazul în care Joe Biden va câștiga alegerile, companiile vor pierde o parte din avantajele fiscale obținute în timpul mandatului lui Donald Trump, însă vor câștiga echilibru și predictibilitate. 

În 2017, primul an din mandatul lui Donald Trump, impozitul pe profit a coborât de la 35% la 21%, într-o reformă fiscală majoră care a crescut profiturile din industria bancară cu 44% anul următor.

Acum, Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci de investiții din lume, calculează că, într-un scenariu în care o eventuală administrație Biden ar urca nivelul de taxare la 28%, în rândul marilor companiilor incluse în indicele bursier S&P 500, câștigul pe acțiune ar scădea cu 12 procente.

Belarus, democrația care nu a fost

După 26 de ani, "Ultimul dictator al Europei" a câștigat alegerile, dar a pierdut țara
13 Aug. 6:46 p.m
Image sourceAP | Mediafax Foto
Image sourceAP | Mediafax Foto

În 1994, pe când România era condusă de Ion Iliescu, Aleksandr Lukashenko era ales, pentru prima dată, președinte în Belarus. În mica națiune prinsă între Rusia și Polonia – la granița dintre două lumi – au fost atunci ultimele alegeri corecte. Au urmat cinci mandate de președinte pentru Lukashenko, iar pentru Belarus, un sfert de secol în afara timpului. 

Supranumit „Ultimul dictator al Europei”, fostul șef al unei ferme de porci în era URSS, a stat la putere mai mult decât Nicolae Ceaușescu, Bashar al Assad sau Hugo Chavez. Duminica trecută, cu suspiciuni de fraudă electorală, doi contracandidați în închisoare și unul în exil, Lukashenko și-a câștigat al șaselea mandat de președinte și dreptul să conducă la fel.

Astăzi însă țara e altfel. Un torent de protestatari, revărsat din preaplinul deceniilor pierdute, mătură seară de seară străzile Minskului, cerându-i președintelui să plece. Doi oameni au murit și sute au fost răniți în ceața de lacrimogene sub care gloanțele de cauciuc și tunurile de apă curăță asfaltul de critici. 

Paradisul artificial

Militar de carieră, Lukashenko este un om al ordinii. Sub el, Belarusul a evitat privatizările-farsă din fostele țări comuniste și ridicarea unei clase de oligarhi. Corupția este mai puțin răspândită decât în România, Bulgaria și Ungaria, iar ponderea celor care trăiesc în sărăcie, mai mică decât în jumătate dintre țările membre UE și decât în Statele Unite.

În locul drumurilor pline de gropi și al spitalelor pline de drame din țările cu care Belarusul împarte un fragment de istorie, străinii descoperă între granițele sale un Disneyland sovietic în care Lenin trăiește și mort. 

Statuile sale domină și astăzi Minskul traversat de bulevarde largi, de autobuze electrice „made in China” și de muncitori în fabricile comuniste. La umbra clădirilor sovietice, străzile sunt fără pată, arbuștii, ca turnați în formă, iar copacii, plantați la linie.

Belarus, democrația care nu a fost
AP | Mediafax FotoAP | Mediafax Foto

Maestru al simbolismului, Lukashenko, singurul membru al Parlamentului care în 1991 a votat împotriva tratatului prin care era dizolvată URSS, a reușit să mascheze erorile de execuție ale economiei centralizate. 

Ani la rând, prin conductele de petrol care leagă Belarusul de Rusia au curs simpatii, interese și creștere economică. Moscova, multă vreme sponsorul politic al regimului, alimenta rafinăriile din Belarus cu petrol și la jumătate din prețul pieței, însă subvențiile, care în unii ani au acoperit 20% din PIB-ul țării, sunt acum subțiate de o relație volatilă cu Vladimir Putin. 

Dacă în 2008, Belarusul înregistra o creștere economică de 10,2%, procentul a scăzut anul trecut la doar 1,2%, odată cu privilegiile care i-au ținut președintelui regimul pe picioare.

Alegerile învingătorului învins

Alegerile câștigate de Aleksandr Lukashenko cu 80% din voturi, potrivit datelor preliminare, au început cu interzicerea sondajelor de opinie și a observatorilor independenți și s-au încheiat cu jurnaliști bătuți și cu internetul tăiat. Imaginea unui președinte care luptă să-și salveze viața politică este completată de peste 6.000 de protestatari arestați, despre care rudele nu știu mare lucru în afară de ce văd la televizor.

Pe ecrane curg filmări cu tineri bătuți, iar pe străzi, dube de poliție gata să înăbușe o răsturnare de regim. Stăpân, Aleksandr Lukashenko a anunțat, prin agenția națională de presă, că în Belarus nu va exista o revoltă populară precum cea din Ucraina, care l-a îndepărtat de la putere pe Viktor Yanukovych, în 2014.

În țara în care pedeapsa cu moartea încă există, iar sute de cazuri de tortură stau neinvestigate, frica rămâne politică de stat. 

Svetlana Tikhanovskaya, principala reprezentantă a Opoziției, care s-a înscris în cursa pentru prezidențiale în locul soțului ei arestat înainte să îşi înregistreze candidatura, a fost forțată să plece în Lituania, după ce a încercat să depună o plângere pentru fraudă electorală. 

Ministrul de Externe din țara vecină a povestit pentru BBC că aceasta a fost reținută timp de șapte ore la Comisia Electorală Centrală din Belarus, pentru a fi ulterior escortată la graniță. Părăsirea țării, spune ministrul lituanian, a fost „singura opțiune rațională” oferită de autoritățile belaruse.

Dacă președintele nu se schimbă nici la alegeri și nici la protest, angajații mai multor fabrici au intrat în grevă, iar pe străzi, mii de persoane îmbrăcate în alb au format lanțuri umane pentru a denunța brutalitatea forțelor de ordine. Lukashenko, cu cele 80% din voturi și întregul aparat de stat de partea sa, pare că a câștigat alegerile, dar a pierdut țara.

Uber Eats are acum încasări mai mari decât Uber

Pandemia a inversat importanța afacerilor Uber, însă compania este, în continuare, pe pierdere
10 Aug. 3:04 p.m
Image sourceDreamstime
Image sourceDreamstime

Expresia „a chema un Uber” este pe cale să își schimbe sensul dacă pandemia de coronavirus continuă să țină oamenii mai mult în casă. În cel de-al doilea trimestru al anului, când autoritățile din întreaga lume au impus măsuri de carantină sau izolare, încasările Uber Eats au fost pentru prima dată mai mari decât cele ale diviziei de ride-hailing.

Cu un total de puțin peste 3 mld. $, comenzile serviciului de transport s-au prăbușit cu 75% față de aceeași perioadă a anului trecut, în vreme ce comenzile de mâncare prin Uber Eats au înregistrat un salt de 112%, la aproape 7 mld. $. 

Discrepanța se reflectă și în veniturile companiei. Dacă serviciul de livrări la domiciliu a avut încasări de 1,21 mld. $, cursele de ride-hailing au generat doar 790 de milioane de dolari. 

„Serviciul de livrări (n.r.: Uber Eats) este acum la fel de mare cât era cel de ride-hailing când m-am alăturat eu companiei, în 2017”, le-a spus Dara Khosrowshahi, directorul general al Uber, investitorilor la prezentarea rezultatelor financiare din ultimul trimestru. „Practic, am construit un al doilea Uber în mai puțin de trei ani”.

Și totuși, compania este, în continuare, pe pierdere.

Uber Eats are acum încasări mai mari decât Uber Uber Eats are acum încasări mai mari decât Uber

Date : Uber

COVID-19 a schimbat configurația afacerilor Uber, însă nici serviciul de ride-hailing, nici cel de food delivery nu sunt profitabile. În total, Uber a înregistrat o pierdere de 1,8 mld. $ în cel de-al doilea trimestru al anului – mică după standardele Uber, dar uriașă după orice alt standard. 

În deceniul scurs de la înființare, compania nu a avut niciun trimestru cu profit, iar directorii Uber promit, de câțiva ani, să iasă pe plus „anul viitor”. Sub presiunea propriului model de business, care le garantează clienților prețuri mici, iar șoferilor venituri mari și un program de lucru flexibil, compania își caută echilibrul pe o piață nouă, însă direcția este deseori criticată.

Serviciile de food delivery au marje de profit chiar mai mici decât cele de ride-hailing, industria este dominată de jucători foarte mari, iar piața, chiar și în țările dezvoltate, este încă departe de a fi ajuns la maturitate. Un sondaj al companiei de cercetare de piață Forrester arată că 17% dintre respondenții din Statele Unite au comandat mâncare la domiciliu pentru prima dată în timpul pandemiei.